Ploua .

     Ploaia care va cadea....
     Pacatele toate mi le va spala..
     Ura si iubire parte-n-parte..
     Ploua sincer si puternic intr-o normala zi de mai . De fapt , nu e normala pentru ca ploua. 
Toata aceasta ploaie lasa o urma de magie intunecata peste asezare..
Imi place , parul , hainele mele sunt ude , in interior... ? Nu mai conteaza . 
N-am sa spun ca mi-e bine decat daca voi fi intrebata si voi fi nevoita sa mint.
N-am sa spun nici ca mi-e rau..
As spune ca balanta se inclina spre rau dar eu sunt bine.
Nu , nu stiu daca sunt bine pentru ca faptele imi influenteaza starea , sunt bine pentru ca am fost construita cu o putere uimitoare de regenerare..
Pana acum , oricat de greu mi-a fost , am reusit mereu sa privesc in fata , sa merg mai departe pe un drum construit din vise , sperante si credinta.
 Ma simt urata ...oricat de mult as fii incercat sa nu , ma simt urata . 
Nu , eu nu acuz pe nimeni ... dar si ce daca nu ma iubeste el ? Si ce daca ? 
Asa mi-am spus in urmatoarea zi..., am adormit plangand si m-am trezit tot trista , dar am reusit sa ma gandesc ... Ce conteaza ce vrea el .. am un Dumnezeu care ma iubeste , urata sau nu , El este acolo si sunt norocoasa , pentru ca , oricat de mult mi-ar intoarce lumea spatele , oricum as arata , acum si in viitor , El a fost acolo , am cea mai frumoasa iubire posibila , am ceva cu adevarat important..

Si in plus...imi am parintii si cateva persoane care nu stiu daca ma iubesc..dar cel putin ma simpatizeaza.
Asta e destul...destul pentru ceea ce merit.
Revenind la prima zi, dupa ce am aflat chestia aia...da , eram tulburata , m-am dus la Emi .
Emi e vecina mea , prietena mea si mama mea "de imprumut ". Ea are vreo 23 de ani , in fine , nu conteaza..ideea e ca acum o saptamana am aflat ca pleaca in Londra.
Da , mi-a picat greu .. foarte greu.. 
Cum ziceam , m-am dus la ea , n-am deschis bine usa " Ce-ai ? " 
E asa greu sa pacalesti o persoana care te cunoaste ca pe propria palma , imi vine greu s-o mint , la urma urmei i-am povestit tot si intotdeauna in afara de D. si Pafi .. hm , de ei n-am zis nimic nimanui din exterior. Da' nu regret..
Si apoi .. : - Si vineri pleci...
                 - Da . 
                 - Cand vii ? 
                 - In august .
                 - Ce ?! August.. Au..gust..
                 - Nu e asa mult , cee ? Hai nu plange ..
Da, am inceput sa plang...poate daca nu eram si-asa ranita ma imbarbatam si ma abtineam , dar pur si simplu nu am putut , ea era singura persoana pe care o mai simteam aproape si acum pleaca .. stiam ca daca o sa cedez o sa-i spun toata povestea cu D. si o sa ma ajute..o sa ma sfatuiasca ( dupa ce o sa rada ) , si apoi.. e vorba de simpla ei prezenta , in ultima vreme am vorbit mai rar caci eu eram ocupata dar o stiam acolo..acum ea pleaca iar eu raman si mai singura.
Legat de D. , oricat de mult mi-am dorit sa-i spun ca am citit ce-am citit ..n-am putut , dar Doamne ce mi-as fii dorit.
In ziua cand i-am spus ca-l iubesc parca s-a rupt un ultim zid dintre noi , eu simteam ca pot sa-i spun orice si acum iata ca e ceva ce chiar nu pot.. Cu toate astea , l-am intrebat daca intr-o prietenie conteaza frumusetea si a zis ca nu , ca de ce ar conta si apoi a zis " Esti un strumf ciudat " . 
Da... Poate sa-mi faca ce vrea , eu n-o sa arunc 10 luni pentru faptul ca sunt urata sau pentru faptul ca nu ma iubeste.
Suntem prieteni si asta e mai mult decat merit...Si da , o sa incerc sa ma obisnuiesc cu ideea ..
Oricat de grele imi sunt noptile , caci ma gandesc ca am iubit in zadar pana acum , si c-o sa mai iubesc in zadar , nu conteaza , o sa fiu bine..
Si oricum..azi ploua.

Ascunsa.