Friday 28 February 2014

"Iubire"

     Aud iubire , vad iubire , aproape ca simt iubirea altora , peste tot in jurul meu .
Chiar si la scoala lectiile sunt despre iubire , scriu despre iubire , invat despre iubire si la randul meu , iubesc ...
Sunt fericita ca oamenii se iubesc . Sunt trista ca nu se iubesc mai mult de atat , mai sincer , mai pur .
In timp ce citeam conversatia celei mai bune prietene cu "aproape iubitul ei" , mi-as fi dorit sa plang , de fericire pentru ea , si de tristete pentru mine . 
" M-am nelinistit atunci , dar eu te iubesc , tu ma iubesti , totul e perfect . " 
I-a zis el . 
Cred ca e frumos ... sa fi iubit asa . 
Pe 16 martie se fac sapte luni de cand il cunosc pe Nemernic , sapte luni de cand Dumnezeu , destinul , viata , toate la un loc , l-au ingramadit cu forta in viata mea . 
Numarul certurilor dintre noi este mult mai mare decat numarul degetelor de la maini ( ambele! ) , numarul zilelor in care n-am vorbit este enorm , adunate cred ca ar fi  aproximativ trei luni , numarul lacrimilor  ... l-am pierdut . Dar cred ca un ocean ar fi putin . Numarul viselor , numarul batailor alerte de inima , toate clipele in care m-am ascuns , toate clipele in care am mers alergand pe strada ca sa nu ne intalnim , toate clipele in care-mi amintesc de el , toate clipele in care am spus numele lui cu toata fiinta mea , toate clipele in care am suferit au fost mult , mult prea multe ca sa le mai pot tine socoteala . 
Am fost fericita , trebuie sa recunosc , si-am invatat ca niciodata sa nu-mi regret fericirea , oricare ar fi pretul ei , dar...in mine se lupta prea multe sentimente , prea multe " eu " . 
Cand i-am spus colegei mele de banca cat de mult il urasc , ea mi-a spus " Dumnezeu zice sa-i iubesti neconditionat! " 
Si-as fi vrut sa ma dau cu capul de pereti , as fi vrut sa urlu in gura mare  " Ce stie Dumnezeu ?!?! Ce stie El despre durerea mea enorma , despre faptul ca ma lupt zilnic cu mine sa am in continuare o parere buna despre iubire , ca ma lupt zilnic sa nu ma mai urasc pentru ca-l iubesc  , sa nu mai simt nimic . " Si de ce si-a gasit colega mea de banca tocmai atunci acel enorm de rar moment cand zice ceva intelept si real ?! 
As fi vrut sa spun toate astea , dar am zis doar " Asa e " , pentru ca asa e ... Am incredere in Dumnezeu , si stiu ca El stie , iar asta ma incurajeaza , pentru ca eu sincer nu stiu . 
Mi-am recunoscut ca-l iubesc acum o saptamana , cand nu-l mai vazusem de mai bine de o luna cred , cand am simtit ca sunt in paradis doar pentru ca el era langa mine si-mi vorbea . Am stiut atunci cand am ajuns acasa si eram fericita , cand , dupa tot ce mi-a facut , as fi facut orice sa o putem lua de la capat . 
Nu spun " te iubesc " niciodata daca nu sunt sigura ca e asa , pentru ca incerc sa pretuiesc cuvintele astea si sa nu ma joc cu ele , deci .. stiu . 
De fapt nu cred ca stii vreodata ca iubesti , cred ca simti ca iubesti , cred ca te trezesti intr-o dimineata si pur si simplu stii , e acolo , iubirea , e ca si cum o vezi .
Si desi stiam , am continuat sa neg , am continuat sa pastrez tot pentru mine gandindu-ma ca sunt doar aberatii , poate ca sunt . 
Dar dupa sapte luni , inca-mi amintesc cand l-am vazut prima oara in sacoul ala verde , inca-mi amintesc ziua in care am vorbit in curtea scolii  , imi amintesc chiar si cu ce era imbracat , inca-mi amintesc cand m-a asteptat prima oara dupa scoala , inca-mi amintesc felul in care avea umbre pe obraji de la gene , si-as putea sa scriu despre tot ce-mi amintesc inca o luna de aici in colo ... si tot nu mi-ar ajunge . 
As putea sa scriu despre tot ce simt cand il vad , despre senzatia puternica de a-l imbratisa  ce se lupta permanent cu dorinta nebuna de a-i sparge capul , razbunarea pe care mi-as dori sa i-o aplic a ajuns la nivelul violentei . Dar bineinteles , nu se va intampla . 
Am aparut si alti baieti pe care ii placeam dar care , in realitate , doar imi luau gandul de la el .
In seara asta a reusit iar sa ma faca sa plang , urasc asa mult aceasta prostie . Mi-am promis mai de mult ca nu voi mai plange  din cauza lui , niciodata , dar nu pot , nu pot si nu pot .
Prietena mea , dupa ce i-am povestit si ei dorinta mea nebuna de a-l alunga de langa mine ce se contrazice cu dorinta nebuna de a-l tine langa mine , dorinta mea de a ma razbuna si in acelasi timp dorinta de a avea grija de el , dorinta aceea pe care o am ca el sa fie fericit si gandul ca mi-ar face placere sa stau in fata lui si , macar o data sa-l doara si pe el , cum ma doare pe mine zilnic.
Dar stiu ca adevarata eu  il iubeste si vrea sa fie fericit , orice ar fi .
Iar prietena mea mi-a spus " Tu nu mai esti indragostita , tu-l iubesti .. " 
Iar eu i-am spus ca " Mi-e indiferent daca-l iubesc sau nu , iubirea ar trebui sa fie un sentiment frumos , sa fie ceva unic , ceva ce nu iti produce regrete. Iubirea e cea care ne-a creat , iubirea este totul , ba chiar mai mult de atat . Indiferent de felul in care se manifesta ea , indiferent de persoanele pe care le iubim , indiferent de tipul iubirii . Iar mie , iubirea asta mi-a produs si-mi produce durere , prea multa si prea mare , asa ca ce-mi pasa mie ca-i iubire sau nu ? Asta-i iubire ? Daca asta e iubire atunci eu nu vreau sa mai iubesc , dar nu se poate ca asta sa fie iubire , pentru ca unii par fericiti iubind , iar eu nu sunt , nu mai sunt . " 
Si-as mai scrie despre iubire , caci am  prea multe de spus , dar nu mai are sens , e tarziu , mi-e somn si-s obosita , din toate punctele de vedere . Iar maine ma voi trezi si voi realiza ca nu-mi place sa iubesc si  cred ca nu-mi mai place nici ce iubesc .

Ascunsa

Saturday 22 February 2014

Liniste.

    Nu mai scriu cu atat de multe detalii , nu mai spun exact ce traiesc , ei bine , in postarea asta voi incerca , am multe de zis si totusi nu simt nevoia sa vorbesc .
Intre mine si D.C nu mai este , spere nefericirea mea , nimic . Poate doar o prietenie * Datorita mie pentru ca cateodata sunt o asa dulceata *.
    In cazul in care n-ati citit postarea trecuta sau nu v-ati dat seama , vorbeam despre el . Desi cu doar o zi in urma imi facea " declaratii " de dragoste , s-a impacat cu fosta lui prietena.
Am fost dezamagita , chiar am fost , inca-mi pare rau , dar nu sunt suparata . Nu sunt suparata , in niciun caz , pe el .
Joi , in prima zi dupa ce-am aflat ca orice vis al meu de a incepe " o relatie " cu el ( pun ghilimele pentru ca " o relatie " e ceva mult mai serios decat consider ca as putea eu avea , momentan cel putin ) s-a naruit intr-un mod urat si chiar foarte descurajator , am fost sa mananc o prajitura.
Pentru ca m-am obisnuit sa am zile in care sa ma rasfat . Mai ales daca trec printr-o suparare.
E foarte important , va recomand si voua . 
Fie ca mananc ceva bun , sau ma plimb pe marginea lacului , sau intr-un parc , sau imi cumpar ceva frumos , de la o oja pana la o bluzita sau ceva , ma face sa ma simt un pic mai bine . Iar daca banii sau timpul nu-mi permit sa-mi fac de cap ( pentru ca totul e din economiile mele , nu vreau sa-mi informez parintii despre ce fac eu ) fac o baie lunga si fierbinte cu fel de fel de spume si alte d-astea , apoi imi pieptan parul multa vreme in oglinda si petrec ca si cum as fi un soi de Cleopatra , iar daca-s singura acasa , cu atat mai bine !
Revenind la ziua de joi , zi in care imi miscam si eu picioarele dupa doua zile de stat in pat pe caz de boala aka raceala enervant de puternica ( groaznic sa incerci sa-ti sufli nasul in public ) , eram relativ trista , dupa atatea esecuri in dragoste ma gandeam ca am eu ceva . Nu-ti merge o data e ok , nu-ti merge de doua ori se accepta , dar cand nu-ti merge de trei-patru ori , deja simti ca ceva nu e bine cu tine , si poate ca asa si este.
Dar , nu se stie cum , in timp ce ma deplasam uitandu-ma la picioarele mele , ma gandeam la colega mea de clasa care este in caruciorul cu rotile . Ma gandeam , " ea nu poate sa-si faca de cap , nu singura cel putin " si m-am simtit profund incantata si nevrednica de norocul pe care-l am si de...picioarele mele.
Si intrand intr-o cofetarie pe care n-am mai vizitat-o pana atunci , observ cat de frumos si placut e mediul de acolo . 
Imi iau prajitura , ma asez la masa , imi scot cartea din geanta ( Mananca , roaga-te , iubeste - Elizabeth Gilbert ) e absolut fantastica , o sa trancan si despre ea , ieri am terminat-o , si ce mi-e dat sa vad .
In dreapta mea , un grup de femei surdo-mute . Dat fiind faptul ca, pentru vreo sapte femei intr-o cofetarie care , conform buzelor vorbeau , era infiorator de liniste , si pentru ca foloseau semnele . E interesant cum am avut , imediat dupa ce m-am gandit la colega mea din carut , inca un exemplu de noroc pe care eu il am.
Si ca si cum  nu era de ajuns , in cofetarie incepe muzica . Si odata cu ea ma inunda un val de fericire dar si tristete in acelasi timp , fericire ca , pentru Dumnezeu , pot sa aud ! Ma gandeam...cum ar fi sa nu aud muzica , as prefera , de foarte multe miliarde de ori , sa mor . 
Si ma gandeam la viata mea atat de frumoasa , ca pot sa citesc in voie , ca stau la o masa cocheta dintr-o cofetarie cocheta dintr-un oras pe care cateodata-l iubesc foarte mult dar care cu siguranta este adorat de multi care nu traiesc aici si la faptul ca pot sa citesc , sa aud , sa vorbesc si sa merg si pentru ca ma iubeste Dumnezeu . M-am gandit mult la Dumnezeu in ultima vreme , poate cartea e de vina , as vorbi despre ea daca n-ar fi deja postul asta prea lung.
O sa spun doar un citat care mi-a ramas bine inradacinat in minte : " De ce nu suntem toti nebuni de fericire cand avem un Dumnezeu care ne iubeste atat de mult ? " 
Chiar asa . De ce ? Doar pentru ca , in cazul meu , n-am silueta visata , am o tunsoare naspa si atat de multe , dar nu grave , esecuri in dragoste ?
S-o lasam balta . Altii au probleme atat de reale ! 
Asta nu inseamna ca nu ma apuca tristetea , melancolia si dorinta de a plange pentru ca D.C , care era atat de frumos , dragut si cu maini calde m-a lasat balta dupa ce mi-a dat sperante , sau ca ieri , dupa atata amar de vreme n-am mai putut evita o intalnire cu Nemernicul si ca am realizat ca-mi era atat de dor de el si ca , in ciuda faptului ca tot nemernic este , nu m-ar fi deranjat sa mor atunci in bratele lui , atata eram de incantata.
O incantare care doare , mai ales acum cand imi amintesc , mai ales cand il priveam si tot ce puteam sa gandesc era faptul ca era ziua asa nefavorabila , ca numai de el nu eram pregatita , ca aveam parul ala de care evident s-a luat , ca eram nepensata si ca ma simteam urata si ca el nu o sa ma placa niciodata asa cum il plac eu . As fi vrut sa plang pentru asta . 
O sa scriu despre intalnirea asta neplanificata cat de curand , nu pot sa nu scriu ! Asa cum acum nu ma pot opri!
Oameni buni , simt ca n-am mai scris de o viata , asa de multe as avea sa va trancan.
Dar ma opresc aici !
Sa fiti fericiti ( nu-mi vine sa cred ca eu , intruchiparea perfecta a dramei si tristetii absolute am ajuns sa spun asa ceva , sa fiu calma si , nu stiu de ce , in ciuda a tot ce s-a intamplat , fericita ! )
Ascunsa

Wednesday 19 February 2014

Ca deobicei

  Nu sunt extrem de trista pentru ca stiam ca asa va fi.
Stiam ca mai devreme sau mai tarziu va realiza ca ea e mai buna ca mine si ca eu de fapt , n-am contat.
Stiam asta de la inceput , asteptam doar sa realizeze si el , in sinea mea speram ca de data asta sa fie altfel insa la urma urmei asta e ceea ce patesc mereu , sunt atat de obisnuita cu situatia ca abia daca mai simt durerea.
Imi stig obsesiv in minte " e fericit , fii fericita pentru ca el e fericit ! " 
Si asa si e , sunt fericita pentru el , dar nu pot sa nu ma gandesc , cu mine cum ramane ?
M-am saturat pana peste cap , sunt atat de satula incat as vrea sa pot sa tip , sunt atat de satula incat sa plang nu-mi mai ajunge.
Nu-mi pot alege cuvintele , nu stiu ce sa spun si nici ce sa fac , ca deobicei cineva a fost mai bun ca mine si ca deobicei am sfarsit prin a fi ca o jucarie parasita atunci cand copilul gaseste o jucarie mai noua.
E ok.
Sunt ok : ) 
Ascunsa

Saturday 15 February 2014

Mâini.

 Sunt fericita.
Ma simt ciudat sa spun asta si mi-e teama ca se va intampla ceva foarte trist ca sa compenseze faptul ca acum sunt chiar fericita.
In primul rand mi-am cumparat niste lucruri frumoase saptamana asta , azi spre exemplu mi-am luat o pereche dementiala de pantofi la care visez de vreo luna si asta chiar ma bucura.
M-am intalnit cu D.C.
Trebuia sa ne vedem ieri dar a intervenit ceva si s-a amanat asa ca am fost cam trista dar azi am reusit sa ne vedem , adica l-am carat dupa mine la cumparaturi.
Am stat de vorba , am mers prin parc desi era foarte frig si .. ne-am cam tinut de mana.
Specific , el m-a luat de mana , de fapt ar trebui sa fie evident , si am mers asa tot drumul , inclusiv in microbuz unde a cam adormit cu capul pe umarul meu , si tot asa , tinandu-ne de mana. 
Si avea mainile atat de calde ceea ce este o binecuvantare pentru mainile mele reci , m-am gandit ca e asa frumos , e exact genul ala de atractie inocenta , ca la gradinita .
Mi se pare fantastic , e exact ceea ce am nevoie.
Am tot ceea ce am nevoie . 
Ma inteleg infiorator de bine cu mama de la o vreme , tata nu prea sta pe acasa , n-ar trebui sa ma bucur dar o fac pentru ca asa am si eu mai multa libertate si nu ma streseaza nimeni . 
Am prieteni si oameni cu care comunic iar D.C. este ... un baiat cu ochii foarte mari si foarte albastri, atat de mari si atat de albastri incat ma simt hipnotizata de fiecare data cand se uita la mine .
Inca mai vorbesc cu Cris dar asta e situatia , e mai bine sa ramanem doar prieteni . Ieri m-a bagat iar Nemernicul in seama , face tot posibilul sa ma scoata din minti , la propriu.
E genul ala de om care nu te lasa nici sa mori nici sa traiesti , groaznic.
Imi place de D.C. , si mi-a placut azi cand m-a pupat timid pe obraz cand a coborat din microbuz , lucru care m-a luat prin surprindere.
Traiesc senzatii tari romanesti prin microbuze ! 
Si cum spuneam , imi place de el cu ochiii lui albastri cu tot dar e prea bun pentru mine , poate nici n-o sa fie ceva intre noi fiindca am impresia ca nu-l merit , nici pe el si nici fericirea , dar o savurez din plin. Sper ca totul sa iasa bine , imi doresc asa mult asta.
Si incep sa ma acomodez cu noua tunsoare , celorlalti pare sa le placa , chiar azi o femeie din magazin m-a intrebat unde m-am tuns ca vrea si ea . Nu pot sa cred.
Sper ca si voi suneti bine  , abia astept sa trec zilele astea sa vad ce mai faceti !
Ascunsa 

Wednesday 12 February 2014

Imbratisari cu fericire

 Ieri am avut o zi minunata.
In primul rand , am gasit o carte pe care o voiam de mai bine de un an la reduceri si culmea , aveam si bani la mine asa ca am cumparat-o si am fost in extaz.
Apoi m-am intalnit cu D.C. ( D.C. este un baiat cu care m-am imprietenit acum vreo  doua saptamani si ceva iar ieri ne-am intalnit prima oara si a fost mi.nu.nat )
De ce a fost minunat ? Pentru ca am stat de vorba , apoi am mers prin parc brat la brat , apoi m-a condus pana la liceu . Pe drum i-am povestit despre Nemernic , avand in vedere ca si el mi-a povestit o multime de lucruri in aceste doua saptamani si ceva , mai ales despre fata ce tocmai a incheiat o relatie cu el si dupa care a suferit enorm . I-am povestit , am lacrimat putin , nu asta e important . Important e ca D.C. este un baiat impresionant . De ce ? Pentru ca are cei mai frumosi ochii albastri pe care i-am vazut vreodata la un baiat , pentru ca e inalt , bunet si , in ciuda faptului ca arata atat de bine , nu e arogant deloc , nu se considera frumos , este timid si politicos , de fapt este foarte timid.
Iar la final de uita la mine cu niste ochii atat de mari care sclipeau incat as fi vrut sa-l mananc , atata era de dragut , asa ca l-am imbratisat . Si ma tinea atat de strans si parca nu mi-ar fi dat drumul.
Imbratisarea aia m-a umplut de atata bine caci si acum imi vine sa rad cand imi amintesc.
Iubesc imbratisarile , n-am mai imbratisat de mult pe cineva , mai ales un baiat si majoritatea prefera imbratisarile de treizeci de secunde , dar acest baiat m-a lasat practic fara cuvinte.
Avea nevoie de imbratisarea aia mai mult ca mine , simteam ca in departare bat clopotele de nunta , glumesc . Simteam ca nu sunt singura , simteam ca sunt fericita si apreciata de cineva care chiar parea sa vrea sa ma imbratiseze , si daca nu s-ar fi sunat , as fi stat acolo toata ziua.
Mi-a spus mai pe seara ca am fost adorabila si ca l-am facut fericit ,mi-a mai zis ca ar fi vrut el sa ma imbratiseze doar ca ii era prea rusine si ca spera ca nu m-a strans prea tare.
Vrea sa ne mai vedem , si eu la fel , sincer , nu prea stiu.
Ma bucur ca nu m-am mai gandit la C. care oricum m-a lasat balta , la nimeni de fapt , nu cred ca cineva ca el s-ar uita la mine , dar daca pot avea imbratisarile alea , nici macar nu mai conteaza.
Stateam aseara si ma gandeam cati oameni minunati am in jur.
Cateodata ma simt singura , parasita , dezamagita si-mi vine sa ma dau cu capul de pereti de atata durere . Dar nu sunt singura , chiar nu . Sunt oameni care chiar cred ca ma iubesc , si sper sa fie asa pentru ca si eu ii iubesc pe ei , oameni care mi-au spus lucruri minunate si pe care nici nu cred ca-i merit cateodata.
Acum doua zile am fost foarte suparata , din mai multe motive despre care am scris si aici , dar ceea ce a umplut paharul a fost tunsoarea mea . Dumnezeu mi-a luat mintile vreo jumatate de ora iar eu m-am tuns scurt , foarte scurt . 
Acum , mi-as da un deget sa am iar parul lung , am plans, mama s-a suparat , m-am ascuns de oameni ( mai ales de Nemernic ) si n-as mai iesi din casa pentru nimic in lume.
Tunsoarea asta chiar m-a facut sa sufar . Si as vrea sa va zic mai pe larg ce si cum , cum s-a intamplat de fapt , dar nu mai am timp fiindca Franta medievala trebuie sa intre in capul meu. ( adica lectia )
Aveti grija de voi , imbratisati oameni , face bine .
P.S : Multumesc pentru comentarii , o sa raspund la toate cand voi avea timp !
Ascunsa 

Monday 10 February 2014

Sentimente

  M-am taiat .
Nu e nevoie sa mai explic de ce . 
Eram in cada si plangeam , de frica , de nervi , de tristete , de de toate . Si pur si simplu am simtit nevoia sa fac chestia asta...si m-am taiat pe picior , vreo cinci linii destul de lungi . 
Stiu ca nu e bine . Nu sunt vreo emoida , n-am mai facut asa ceva pana acum si nici nu vreau sa mai fac , stiu ca nu e bine , stiu ca Dumnezeu acolo in ceruri a fost si este dezamagit de mine.
Ma gandeam la Dumnezeu , la credinta mea in timp ce ma taiam , apoi m-am gandit ca sangele e foarte rosu .
Nu stiu ce urmeaza sa fac , am dormit tare prost aseara , de fapt nu prea ma dormit , ma duc sa ma tund , nu stiu cum , mereu zic ca "nu ma mai tund vreo doi ani , sa vad cum mai arat cu par lung" , dar mereu ma tund.
Si azi am liceu.. vad oameni care sufera peste tot in jurul meu si nu pot sa fac nimic , ma simt inutila , nu pot sa fac ceva nici macar pentru mine , de ce am impresia ca pentru altii as putea ?
Vreau sa-l ajut pe Pafi , vreau sa nu plece , vreau sa ramana , nu sunt pregatita sa nu mai vorbesc cu el , nu sunt pregatita sa dau saptamana asta ( sau vreodata in viata ) ochiii cu Nemernicul , nu sunt pregatita pentru scoala , pentru oameni , pentru nimic.
Si vreau sa vorbesc cu C. , dar n-o sa ma sune , pentru ca s-a plictisit de mine.
Ascunsa

Friday 7 February 2014

"Ca să nu te mai rănesc"

Adevărul este că ....
Nu ştiu . Nu ştiu care este adevărul şi nici nu vreau să ştiu pentru că acel adevăr ştiu sigur că o să mă doară , că o să mă facă să-mi doresc să uit , să nu ştiu , să plec , să mă ascund .
Am vorbit din nou cu Nemernicul , şi am decis din nou să fie ultima oară când vorbim , sincer nu ma aştept să fie ultima oară , şi poate tocmai de asta va fi.
Am plâns , am plâns ieri seară , la o zi după discuţie ,  am plâns cu căştile în urechi până la unu noaptea şi nu , nu a fost el singurul motiv  , dar nu mai contează , la urma urmei eu oricum sunt plângăcioasă . 
Mi-a spus că nu mă merită , i-am reproşat faptul că s-a purtat urât  cu mine , că nu mai pot să-l înţeleg , că nu mai vreau , că am obosit . I-am spus că el nu mă înţelege pe mine şi că nici nu vrea , că a profitat de faptul că mie îmi pasă şi că şi-a permis prea multe , mult prea multe .
Şi nu a negat . Poate pentru că s-a schimbat , poate pentru că nu-i pasă sau poate pentru că s-a săturat şi el de nesfârşite discuţii . Mi-a spus că preferă să nu mai vorbim "Ca să nu te mai rănesc."
I-am zis că ar fi putut încerca să nu mă rănească fiindu-mi în continuare "prieten" , dar el , ca deobicei , a încheiat discuţia , a ales să plece căci asta ştie cel mai bine să facă , şi la urma urmei , ce ştie el ? Ce-i pasă lui ? Nu pe el îl doare , nu pe el l-a durut , nu el a plâns sătul de atâtea vorbe .
Credeam că sunt ok cu asta , credeam că e mai bine aşa , cred că e mai bine aşa , poate că a luat şi el într-un final o alegere corectă . Credeam că nu-mi mai pasă , că l-am lăsat în urmă , că am trecut peste , dar stând acolo în pat , plângând mă gândeam că poate chiar ţin la el , poate chiar imi pasă , îi vreau binele , vreau să ştiu că îi e bine , în ciuda a tot ce a făcut , în ciuda a tot ce mi-a făcut , voiam să fiu acolo pentru el.
Cu C. merge prost , nici nu vreau să mă gândesc , refuz să mă gândesc , m-a dezamăgit într-un fel şi n-a fost acolo pentru mine , a ales să nu fie .
Sper ca perioada asta proastă să nu dureze o veşnicie , ştiam că o să vină , aşteptam pentru că am fost fericită vacanţa asta , m-am simţit bine , m-am distrat . Dar acum totul se duce iar eu trebuie să fiu puternică şi calmă , să trec peste tot ce mi se va da.
Începe şi şcoala , vă daţi seama că mor de fericire.
Ascunsa

Monday 3 February 2014

Cea din spatele blog-ului

Nu stiu daca v-am spus sau daca ati observat dar mie imi plac mult lepsele si , precum Anca , mi se pare interesant sa afli despre cel/a ce scrie pe blog . Probabil au mai fost lepse la care s-au nimerit aceleasi intrebari dar nu mai conteaza.
Leapsa este de la Melissa . 

 1.Cu ce esti imbracat/a?
  Am o bluza turcoaz ( de la o pijama ) si niste pantaloni roz ( de la alta pijama ) , nu le mai gaseam perechea . 

    2.Ai fost vreodata indragosit/a?
 Da , dar a nu se confunda indragosteala cu iubirea in sine .


    3.Ce inaltime ai ?
 Nu stiu , 1.57 probabil.

    4.Cate kilograme ai?
 Nu ma cantaresc , cred ca nu m-am mai cantarit de mai bine de doi ani , am o problema cu...cantarele.

    5.Tatuaje?

 Mic , dragut si cu semnificatie . Da , cred ca mi-as face .

    6.Piercing-uri?
 In niciun caz.

    7.Serialul preferat?
Friends , The mentalist .

    8.Formatia preferata?
Nickelback

    9.Ceva ce iti lipseste?
Fosta mea cea mai buna prietena " ea "  si nu stiu , multe alte lucruri .

    10.Cantecul preferat?
Imi plac foarte multe melodii .

    11.Cati ani ai?
Nu-mi spun varsta .

    12.Ce zodie esti?
Gemeni

    13.Calitatea ce o cauti la un baiat?
Doar una ? Nu merge asa . Umor si inteligenta , cele mai importante.

    14.Citatul preferat?
"Suntem ceea ce iubim." - Nichita Stanescu . Inca nu stiu de ce-mi place asa mult.
    15.Actorul preferat?
Matthew Perry cred , nu prea sunt cu actorii .

    16.Culoarea preferata?
Albastru

    17.Muzica o asculti cu volumul la maxim sau in surdina?
Potrivit . Depinde de melodie dar in general nu sunt adepta muzicii data la maxim .

    18.Unde te duci cand esti trist?
In pat 

    19.Cat dureaza sa faci un dus?
  20-30 de minute . Depinde.

    20.Cat iti ia sa te pregatesti dimineata?
O ora si ceva . In fine , depinde si unde ma duc , dar cu pregatirea pentru scoala imi ia mereu minim o ora .

    21.Ai fost vreodata implicata intr-o bataie?
Nu , sunt o fire linistita . ( Slava Domnului ! )

    22.Motivul pentru care ai blog?
Sincer , nu stiu exact . Pentru ca vreau sa am insemnari pe care sa le citesc mai tarziu , sa ma compar pe mine cea din trecut cu cea de acum sau pur si simplu sa-mi amintesc lucrurile mult mai bine , sa-mi dau seama exact cum ma simteam atunci cand am scris . De cand mi-am deschis blog-ul am mers pe un principiu , scriu pentru mine si doar pentru mine . Ma descarc , ma face sa ma simt bine.

    23.Ce temeri ai?
 Reptile , insecte , mai ales cele care se tarasc , oribil !

    24.Ce te-a facut sa plangi ultima data?
Cred ca am plans pentru ca o persoana n-a mai vorbit cu mine fiindca a intalnit o alta mai buna si pentru ca sunt confuza in privinta unor lucruri , mi-e teama .

    25.Ultima data cand i-ai spus cuiva "Te iubesc"?
 Cred ca ieri .  [ 02.02.2014]

    26.Ce semnificatie are numele blogului tau?
 Ma ascund pur si simplu de sentimente , trairi , ma ascund printre lacrimi si printre vise . Ma ascund in spatele unor amintiri , in spatele unor principii si in spatele unor iluzii . Cand am deschis blog-ul m-am mai gandit si la faptul ca aici ma ascund de toata lumea , pentru ca nimeni din viata mea reala nu stie de acest blog si sper ca nu va afla . Dar o seminificatie sigura si permanenta nu am , inca incerc sa descopar .

    27.Ultima carte citita?
Maitreyi - Mircea Eliade .

    28.Cartea pe care o citesti acum?
A treia femeie - Mark Burnell 

    29.Ultima persoana cu care ai vorbit?
Cu prietena mea cea mai buna ( ce ciudat suna )  , vorbesc chiar acum .

    30.Ce relatie este intre tine si ultima persoana careia i-ai dat mesaj?
Prietenie , cred . E ceva ciudat , mereu am fost la granita dintre prietenie si dintr-o posibila poveste de dragoste , dar suntem doar prieteni , vreau sa spun ca nu am senitimente pentru el insa il plac .

    31.Mancarea preferata?
Clatite  .

    32.Ce vrei sa vizitezi?
Multe locuri . As vrea sa merg in Bucuresti .

    33.Ultimul loc vizitat?
 Exceptand casa mea , am fost intr-o cafenea acum cateva ore .

    34.Esti indragostit/a?
  Habar nu am.

    35.Ultima data cand ai fost insultata?
Nu stiu , probabil a fost acum foarte de mult din moment ce nu-mi amintesc .

    36.Ciocolata sau vanilie?
Depinde de stare si in ce .

    37.Accesoriul preferat?
Am acel inel " faimos " de la ea pe care nu-l dau jos niciodata dar nu e neaparat accesoriu preferat , are " valoare emotionala " .

    38.Ce melodie ai cantat ultima data?
Holograf - Fara ea 

Saturday 1 February 2014

IARNA. imi place .

Cred că am citit în jur de o oră ceea ce aţi mai scris voi . Îmi place să vă citesc , să văd ce mai faceţi , să fac comparaţii între viaţa voastră şi a mea . Îmi place dar nu fac asta foarte des , nu vă citesc prea des ... pentru că nu ştiu , pur şi simplu o las mereu pe mai târziu , dar apoi recuperez...
Ideea e că , uitandu-ma la voi realizez ca eu scriu aiurea . Adica , mi se pare ca scriu dezordonat , mult si fara sens . Poate ca asa e si viata mea . Dezordonata si fara sens . 
Am plans aseara , putin , dar am plans . Mda , am avut , mai mult sau mai putin un motiv dar cred ca imi si doream sa plang , pentru ca e un refugiu . 
Am avut o saptamana frumoasa .
Am iesit afara , am vazut filme ,am fost bagata cu capul in zapada *de baieti* si mi-a placut pentru ca asta m-a facut sa ma simt copil . Am mers singura pe drum seara cand luminile felinarelor abia mai palpaiau , m-am uitat pe geam in miez de noapte cum ninge , am mancat mult , din pacate da , am mancat mult , mai ales ciocolata . Sunt grasa si totusi mananc , fara sens .
Imi place sa mananc . Ma face sa ma simt bine .
Oamenii m-au cautat , multi , vreau sa spun ca m-au sunat si m-au chemat afara si ma simteam asa glorioasa , ca si cum sunt importanta , am fost zile in care am ras intr-una si m-am simtit obosita sa fiu cu atatia oameni si sa aud lucruri cum ar fi " Daca tu nu iesi , nu ies nici eu . " 
Si .... da.
E o evolutie colosala , aproape ca incep sa cred ca am viata sociala .
Dar azi si ieri am stat in casa pentru ca alalteri am indurat un frig cumplit care m-a facut sa nu mai vreau sa ies din casa nici daca infloresc lalelele . Nu . Frig .
Dar o sa mai ies pentru ca vreau sa fac un om de zapada si sa stau in zapada , m-am bucurat si ma bucur din plin de zapada , zilele trecute m-am trantit in zapada , in parc , si am inchis ochii gandindu-ma la nu stiu ce . Imi amintesc ca si vara fac asta doar ca in apa , pe spate , cu ochii inchisi si ma uita Dumnezeu asa , pana cand vine vreun val si ma rastoarna iar cand deschid ochii realizez ca sunt foarte departe de locul in care ar trebui sa fiu . Cu zapada macar stiu ca ma trezesc acolo unde m-am culcat . Si ca sunt putine sanse sa ma inec .
Probabil maine o sa vina vreo prietena la mine , pentru ca ghiciti ce , mai nou am multe prietene care vor sa vina la mine . Hm...
C. m-a dezamagit , si aseara am plans din cauza lui si din cauza ca A. n-a mai vorbit cu mine doar pentru ca a gasit pe cineva mai bun  , dar cel mai mult am plans pentru ca aceste prostii m-au facut sa plang . Intelegeti ? Plangi de nervi pentru ca plangi . Am plans pentru ca sunt slaba si nu vreau , am plans pentru ca dupa atata timp inca nu m-am maturizat , inca cred in tot si ma supara orice si pentru ca sunt naiva . Mi-am promis sa nu mai fiu si sa nu mai plang , dar aseara am plans. Si mi-a placut dar mai mult m-a enervat.
Azi nu mai aveam nimic , doar o vanataie pe picior , am cazut . 
Si miros frumos . 
Iar am scris mult , eu nu ma invat niciodata minte , pe bune . Sunt o tipa ciudata , rad si plang imediat , dramatizez , ma deprim apoi ma simt bine . Cateodata pe bune ca nu stiu , pe bune .
Ascunsa 

" In ochii fericirii ma uit pierdut si plang. " - M.Eminescu

" In ochii fericirii ma uit pierdut si plang. "  - M.Eminescu