Pierdere de timp.

 Stii , de fiecare data cand vad luna , inchid ochiul stang si ii acopar perfectul disc cu degetul mare . 
Da, e exact cum am vazut in film . 
Si cand fac asta , ma simt aproape de luna , o ating , ii simt asprimea si in acelasi timp finetea , o acopar iar luna nu mai este ea , luna e degetul meu mare.
Nu este nici un motiv pentru care am scris ceea ce am scris..
Sau este ..
Da , cu siguranta este , intotdeauna este ..
Ma intreb , cred ca noi , cei care scriem suntem neintelesi ..
El stie totul despre mine , i-am povestit cele mai adanci secrete , in afara de unul .. Pentru ca imi e prea rusine de secretul ala ca sa i-l spun , dar nu conteaza , pentru ca a trecut atat de mult timp incat vantul ia incet, incet de pe constiinta mea acel fapt copilaresc.
Am incredere in el , stiu ca e acolo undeva , si eu sunt aici si ma gandesc la el .
Dar ma intreb..ce ar spune daca ar afla ca am blog , nu cred ca ar fii incantat , nu , sigur nu ar fii.
Nu cred ca cineva din exterior imi va citii jurnalul , nu cred ca o sa las pe cineva sa vada ce se intampla cu adevarat in inima mea.
Si de ce ?
El oricum ma cunoaste , dar nu , nu vreau pur si simplu sa ma vada asa .
Nu stiu , poate ca imi e rusine de persoana mea , nu-i o nautate , mereu mi-a fost , el ma cunoaste , eu asa cred .. dar , cate infinite de minute , ore , zile iti trebuie ca sa cunosti pe cineva ?
Nu-ti trebuie , pentru ca nu poti . Noi nu ne cunoastem , nimeni nu ne cunoaste in afara de Dumnezeu.
Vineri , la scoala , ea a zis ca bloggingul e o pierdere de timp .
Am ramas cumva..cu un gust amar .
B : Daca as avea un blog as pune o multime de poze din astea , da mi-e lene.
ea : E o pierdere de timp . 
eu : ( ca fulgerata ) CE ?! Ce e o pierdere de timp ? ( incercand sa nu tradez cu expresia ceea ce simteam ) 
ea : Blogul .
eu : Aaa.. ihm..
Si apoi ma prefaceam ca invat la fizica pentru ca nu voiam sa-si dea seama..Dupa ce a spus alea , m-am blocat cu ochii atintiti spre ochii ei , ma vedeam ca intr-o oglinda , imi vedeam expresia...dezamagita.
Nu mai gandeam , stiam ca trebuie sa par calma , stiu ca ma citeste ca pe o carte , ca in 9 ani am acumulat ceva experienta in mimica fetei . Eu in a ei , ea in a mea.
Mereu am spus " ma cunoaste " , dar nu , nu ma cunoaste...
Ea considera o pierdere de timp ceea ce fac eu , e din cauza ei .. din cauza ei imi pierd timpul.
Pentru ca , in dezamagirea si singuratatea mea , am cautat un loc in care sa nu fie ea.
Imi iubesc prietenii virtuali , il iubesc pe el , pe Pafi , pot atinge luna , asta inseamna ca nimic nu e prea departe .. El este al meu , ea nu stie de existenta lui , ea nu va afla, dar el stie de a ei...Il tin cu egoism doar pentru mine , atat pe el cat si aceasta " pierdere de timp " .
Oare gresesc eu ?
Mi-am promis ca nu o sa scriu despre ea .. ca vreau sa am ceva unde ea sa nu fie deloc , sa nu-mi fure nimic , sa nu , sa nu... dar sunt slaba , nu ma pot asculta , nu ma pot intelege .. Sincer..imi doresc sa scap .
Ascunsa.