Wednesday 17 July 2013

Nu suficient de buna .

Buna !
E o zi naspa urata , pe un blog naspa urat , scris de o fiinta naspa urata care traieste in propria ei lumea care e ... hm... naspa  urata . 
Bineinteles ca eu n-am reusit nici de data asta , bineinteles ca n-am intrat la liceul dorit , imi e rusine ca am sperat , imi e rusine ca voiam sa le dovedesc alor mei , care mi-au zis de la inceput ca n-o sa reusesc , ca... voiam sa le dovedesc ca de data asta e altfel , ca pot s-o fac .
N-am putut.
Am fost suficient de nu-norocoasa , ca deobicei , incat sa nu intru nici macar la al II-lea liceu de pe lista , sa intru la al III-lea , acolo unde chiar nu voiam.
Si de ce ? 
Ah da , aproape uitasem , ca eu , cea care nu se pricepe la nimic , cea care a avut o medie relativ buna n-a fost nici de data asta suficient de buna .
Nu imi place ceea ce sunt , nu mi-a placut niciodata si probabil nici n-o sa-mi placa , nu stiu sa fac nimic , decat sa ma plang probabil . Nu stiu sa fac nici macar o omleta , credeam ca ma pricep la romana dar am reusit sa iau o nota mai mica ca la mate in examen , credeam ca stiu cat de cat sa desenez dar adevarul e ca sunt un dezastru , ca n-am fost in stare sa termin nesuferitul ala de tablou care a fost doar o risipa de timp si nervi , ca nu ma pricep la absolut nimic , ca nu reusesc niciodata , ca daca-mi doresc ceva pot sa-mi iau de la inceput adio ca virgula clar nu se intampla.
Am si eu un prieten care e la cateva sute de km distanta si sunt pe cale sa-l pierd , pentru ca i-a zis cuiva ca se minte pe el ca-i pasa de mine ca sa ma poata minti si pe mine , ca practic , nu stiu cat o sa mai dureze si ca asta a fost doar din vina mea , pentru ca iar , n-am fost suficient de buna.
Pentru ca am doi parinti care nu ma cunosc , 
care nu ma inteleg , care nu au stiut niciodata sa-mi zica o vorba buna dar cand e vorba de critica merit clar ce-i mai rau , ca am fost nevoita sa vad dezamagirea aia din ochiii lui tata cand i-am zis ca n-am intrat unde speram si sa aud un " mda..." , sa strang din dinti si sa-mi opresc lacrimilie sperand ca va veni ziua aia in care sa-i pot spune ca nu m-a apreciat niciodata, 
ca nu m-a sprijinit , ca n-a crezut in mine si ca nu o sa creada niciodata , 
ca e primul care imi zice ca nu pot si ca niciodata , niciodata n-am fost suficient de buna in legatura cu nimic.
Ca nu mi-a apreciat niciodata eforturile si chiar si atunci cand am reusit sa fiu mai buna , am fost tot rea , niciodata suficient de buna .
N-am ... n-am fost suficient de buna pentru nimeni , pentru nimic , nici macar pentru mine.
Incerc din rasputeri sa scap de ea si nu reusesc , nu pot sa ma mai ascund , lumea ei perfecta m-a eclipsat toatal in toata viata mea , atat de tare ca acum nu mai scap.
Ca vreau doar sa plece , sa n-o mai vad , sa ramana la liceul ei cel mai bun cu toate lucrurile cele mai bune pe care le are si pe care eu mi le-am dorit mereu.
Ca azi , mi-a dat lovitura de gratie.
Are de gand sa mearga la scoala  de arte pe care o fregventez eu si pe langa canto si chitara , vrea sa faca si pictura !
Si ma gandeam de ce...
De ce nu pot sa ... scap , de ce vine ea iar cu toata perfectiunea ei intr-un loc pe care eu il adoram pentru faptul ca ea nu era acolo ? 
De ce vine ea sa ii vad si acolo perfectiunea si sa nu pot sa ma abtin sa n-o iubesc , de ce vrea sa-mi ia si asta ? De ce ?
Si ce-as putea sa-i zic ?!
" Auzi , vreau sa dispari din viata mea . Da stiu , am fost prietene noua ani , esti o fiinta excelenta , ai fost cea mai buna prietena si te-am admirat mereu , probabil n-o sa mai gasesc pe cineva asa bun ca tine dar acum tot ce vreau este sa ma prefac ca nu te cunosc pentru ca eu nu sunt suficient de buna pentru tine si pentru ca detest faptul ca de fiecare data cand am facut eu ceva bun ai venit tu sa faci ceva si mai bun , pentru ca intotdeauna tu esti centrul tuturor si ca toti oamenii imi zic mie cat de mult ai reusit tu sa excelezi in toate facandu-ma sa ma simt mai jalnica decat sunt . "
Nu , nu pot sa-i zic .
Nu pot sa-i arat ce persoana dezgustatoare sunt , ca nu sunt asa cum speram , ca nu sunt asa buna ca ea , ca nu pot sa ma mai bucur pentru succesele ei si ca , prietena sau nu , vreau sa n-o mai vad niciodata . 
Nu pot sa-i arat asta , nu pot sa fac nimic , pentru ca nu sunt suficient de buna.
Sunt doar o ratata ce se ascunde. 
Ascunsa .

7 comments:

  1. Eu întotdeauna am fost de părere că orice lucru se întâmplă cu un motiv...aşa a fost să fie...
    şi mai ai alte ocazii să le arăţi alor tăi că se înşală în privinţa ta
    iar în legătură cu tipa aia...nimeni nu e perfect.

    ReplyDelete
  2. Alexandra... Alexandra...Alexandra...
    De ce mereu compari? De ce fac oamenii greseala asta si de ce intotdeauna apreciaza/dez-apreciaza numai comparand? De ce trebuie sa asezam si pe altii pe cantar? Ceilalti fac asta cu noi? Noi de ce facem asta cu ei?
    "Nu te mai compara cu nimeni fiindca nimeni nu se compara cu tine!" - este vorba unui psiholog al carui nume l-am uitat.
    Sper sa nu se inteleaga gresit citatul, o spun in nume bun.
    Atunci cand ne comparam cu altii, ori suntem mai buni, ori suntem mai slabi dar niciodata nu suntem noi.
    Imi pare rau ca nu ai intrat la liceul dorit, dar tine minte: Nu e nevoie sa arati nimanui ca poti sau nu un lucru, nici macar parintilor. In primul rand trebuie sa-ti arati tie ce poti si ce nu. Daca incerci sa arati altora lucrul asta, indiferent cat de bine ai ajunge tot vor spune: "Se putea si mai bine" si ca de obicei, intervine dezamagirea.
    Nici eu nu am intrat la liceul dorit, am intrat la al 3-lea de pe lista, la fel ca tine. Nu mi-a zis nimeni nimic de chestia asta pentru ca nu priveste pe nimeni. Stii cum se spune: eu ma duc la acel liceu, nu x si nu y. Si ce daca a fost al 3-lea liceu? A fost un liceu destul de bun cu profesori buni, am invatat, am luat bacul si asta nu m-a oprit sa merg mai departe pe ceea ce vreau: psihologia. Tocmai am sustinut examenul de admitere la facultate pe care l-am luat cu 10 (oral+scris). M-au intrebat cineva de liceu? Neahh...nu-i intereseaza pe nimeni. Toti se uita la diploma de bac care este aceeasi, indiferent de liceu.
    Nu trebuie sa iti plangi de mila ci sa te re-coordonezi in ceea ce vrei si ceea ce faci.
    Poate le consideri cuvinte reci sau spui: "ce stie el?!? nu stie el nimic din viata mea", poti sa o spui in gand sau cu voce tare, poti spune ce vrei, dar inainte de asta mai reciteste o data ce am scris si puneti cateva semne de intrebare. Oare este adevarat?
    Stii ca te-am urmarit si te urmaresc, si chiar de nu comentez intotdeauna tot iti citesc ce scrii. Sunt plecat cu zilele si intru de pe telefon si citesc, dar telefonul nu ma lasa sa si comentez la articole :)

    ReplyDelete
  3. Draga mea Ale..

    Niciodată să nu te compari cu nimeni.Deși nu ai intat la liceul dorit,nimic nu e întâmplător,scumpa mea! Dacă nu ai reușit acum,nu înseamnă că nu o vei face niciodată.Hai să fim serioși,ai tot viitorul înainte.Nu ai decât 15 ani,ce naiba! AI o viață întreagă de trăit și de demonstrat că și tu poți fii cea mai bună la ceva.

    Părinții tău nu îți vor decât binele,și îi doare și pe ei să te vadă așa dezamăgită și tristă.Ai impresia că nu te cunosc? Nu poți să nu citești o persoană cu care petreci fiecare zi din viața ta.Și dacă nu ai ajuns unde ți-ai dorit,tu ești copilașul lor și te vor iubi mereu,indiferent de rezultatele tale..crede-mă.Așa e vârsta..ni se pare că nimeni nu ne înțelege și nu ne cunoaște,dar nu e așa.În plus,privește partea bună: există posibilitatea transferului.

    Nu mai fii supărată! Cum spuneam și la început: nimic nu e întâmplător! Poate îți va plăcea aici. :)

    ReplyDelete
  4. Scumpo,pot sa spun ca si eu trec cam prin aceeasi situatie,insa stiu ca lucrurile se intampla pentru un motiv.Si nu esti urata si crede-ma ca parintii tai iti vor binele,doar ca probabil stau cam prost la exprimare..dee...parintii...asa-s ei.Si nu esti inutila si cum ai spus tu mai sus,si doar pentru ca n-ai intrat la liceul dorit nu inseamna ca totul este pierdut.Capul sus !

    ReplyDelete
  5. Heiii..de ce spui ca esti o ratata?Pentru ca esti dezamagita? Am invatat ca nu e bine sa compari oamenii sau vietile.Sa spunem ca incerc sa explic cuiva,cu un an mai mica decat tine care isi doreste viata altcuvia pentru ca e mai perfecta si are ceea ce ea isi doreste si i-am spus asa:
    -Vrei viata ei,de ce?
    -Pentru ca ea mereu are tot ce vreau eu si nu o sa reusesc niciodata sa am tot ce are ea.
    -Crezi ca nu se vor schimba lucrurile?
    -Niciodata.
    -Viata ei e perfecta pentru ca asa vrea sa arate ca e.Si a mea pare destul de ok si asta pentru ca nu plang la toate colturile,nu ma tai pe vene si spun doar ce vreau si atat,altul/alta in locul meu ar luao pe alte cai.
    Nu ti-am spus aceasta mica povestioara ca sa te cert sau altceva,ci sa-ti arat ca fiecare viata e perfecta pentru ca asa vrea persoana respectiva sa arate..ce,tu nu poti? De ce?
    Ce conteaza ca nu ai intrat la acel liceu?Eu mi-am dorit sa intru la liceu in alt oras,alt profil si nu m-au lasat. Am intrat in a 9-a intr-o clasa in care nu cunosteam pe nimeni si imi uram viata spunand ca sunt plina de ghinion.Acum am terminat a 10-a si am prieteni foarte de treaba,ok,care ma asculta,am alt tel in viata si sunt chiar interesata de tot ce invat.Vreun regret ca nu am plecat?Doar unul ca trebuie sa suport niste chestii din casa,atata tot.Deci, poate iti va fi mai bine la acel liceu..
    Eu mi-am dezamagit mama,care acum e langa mine mai mult ca oricine si tata care atunci cand a auzit notele a spus
    "-Asta e,totul se rezolva,nu vei fi pedepsita." deci fi mandra de parintii tai,pentru ca te iubesc mai mult ca orice,sunt ei dezamagiti,dar la noul liceu poti sa le demonstrezi ca vei lua note bune si premii,de ce nu:).

    ReplyDelete
  6. Hei! Nu te mai ataca atat, nu e vina ta!
    Si ce daca nu e prima optiune? Pe langa faptul ca te poti muta dupa daca vrei, oriunde ai fi ajuns, ai fi ajuns si gata. Ar fi fost locul tau. Poate o sa-ti faci prieteni foarte buni. Sau poate nu. O sa fie bine oricum, stii asta.
    Si sunt parintii tai, te cunosc in felul lor.
    Nu te mai compara cu ea. Plus ca nu e perfecta, toata lumea are problemele ei. Doar tu o vezi perfecta. Nu te mai compara, ca te bat. Nici macar nu poti fi impartiala!
    Vrei sa-ti spun un secret? Cand am dat eu examenele astea in clasa a 8-a, toata lumea se astepta sa iau cele mai mari note din scoala, doar eram singura olimpica la mate&stuff din toata istoria scolii. Dar nu am luat. Am luat cam 9 si putin la ambele materii, in timp ce notele maxime au fost 10 si 9.95. Si asta a fost. S'apoi am ajuns la un liceu tampit din care am vrut sa plec mult timp. Pana cand mi-am dat seama ca colegul meu de banca e cea mai tare persoana in viata, o alta tipa e si ea de treaba, etc. Bine, asta in timp ce ma razboiam cu restu'.
    Dar nu ai de unde sa stii ca nu o sa fie mai bine. Nu ai de unde sa stii ca nu ai sa inveti/te distrezi/traiesti mai bine decat in alta parte. Asa a fost sa fie. Si tot raul spre bine. Asa ca capu' sus altfel apelez la tigaie. Sau drujba. Drujba roz cu sclipici.
    Stai linistita, chiar totul o sa fie bine:)

    ReplyDelete
  7. Niciodata nu trebuie sa iti fie rusine pentru ca ai sperat, sau ai crezut in tine, sau in ceva, nici eu nu am intrat la liceul dorit si pe moment am fost suparata dar cu timpul am inteles ca acolo era loccul meu, acolo erau oameni pregatiti pentru mine, si uite-ma acum, am termina clasa a12a,si imi pare rau deja...
    Deci, nu fi descurajata din cauza asta, poate aici e locul tau !

    Nu te mai jigni singura, nu esti nici naspa, nici urata, si esti destul de buna, sunt sigura de asta!
    Uita-te la partea ta buna, si nu te mai compora cu fata aia..compara-te cu tine, cu cat poti fi tu de buna.

    ReplyDelete

" In ochii fericirii ma uit pierdut si plang. " - M.Eminescu

" In ochii fericirii ma uit pierdut si plang. "  - M.Eminescu