Saturday, 18 January 2014

Păpuşă de porţelan

      3 baieti.
Nu iubesc niciunul , ii urasc pe toti. Intr-o mica mare masura .
Nemernicul continua sa fie nesimtit dar are si momente in care e aproape dragut . Vorbim relativ normal , ma trateaza cu superioritate , nu stiu de ce , nici nu-mi pasa.
Nu stiu ce simt , nu cred ca mai am acele sentimente pentru el , mi-a facut atatea chestii incat m-a scarbit , am obosit sa-mi pese , am obosit sa ma cert , am obosit sa fac orice  , asa ca nu fac nimic , doar stau , ca o papusa de portelan , rece , serioasa , goala in interior.
Ieri m-am intalnit cu fostul lui prieten , cel ce voia sa fie cu mine. As fi vrut sa accept , as fi vrut sa-mi pun in aplicare planul , dar , acum cateva zile a aparut un al treilea . Il cunosc de mult dar abia acum am inceput sa vorbim , e departe si nu-mi pasa de el , de nimeni... Si totusi , stateam acolo , fata in fata cu " numarul doi " , voiam sa accept , voiam , voiam .. dar , dintr-un motiv necunoscut mie ...
" Cred ca e mai bine sa ramanem doar prieteni . " 
Apoi indrug niste motive pur logice si reale pentru care il refuz , dar nu acelea erau motivele...
Se crispeaza , mi se pare ca are o urma de dezamagire , aproape ca-mi pare rau si vreau sa-mi retrag cuvintele , dar ... nu fac asta. Am pierdut o ocazie geniala .
Am pierdut-o pentru ca , m-am gandit ca ar exista vreo extrem de mica sansa ca daca accept , e posibil sa-l ranesc pe al treilea. Sau sa-l dezamagesc . Nu stiu. Imaginati-va cea mai mica posibilitate de tulburare sufleteasca , poate sa dureze un minut , ei bine , e posibil ca el sa fi simtit asta daca mi-as fi facut un prieten , iar eu n-am vrut sub nicio forma ... Nu stiu de ce . Sunt obosita . Nu mai vreau nimic . Prea multe esecuri in ultima vreme . 
Cred ca acum e perioada in care o sa ma simt profund singura dar intr-un fel linistita , nu vreau sa stiu ce-o sa se mai intample .
Mama mi-a zis ca a visat ca Nemernicul ma batea si ca ea se lua de el . Au si visele astea intelesul lor cateodata...
In ultima vreme , au fost cateva persoane care mi-au facut multe complimente . Ei cred despre mine ca sunt o persoana buna si ca merit chestii bune . Incerc sa le spun ca nu e asa... ca nu sunt o persoana buna , ca se insala , ca eu nu ma plac si ca aceste complimente imi fac mai mult rau , imi fac rau pentru ca stiu ca nu e adevarat. Ei zic ca sunt frumoasa . Dar nu sunt  ! Sunt..cel mult , banala.
Daca le-as spune ca , atunci cand eram mica , am pacalit o fetita mai mica ca mine sa-mi dea o papusa de-a ei care imi place foarte mult .. m-ar mai crede buna ? Am fost un copil nu-bun . 
Acum , as vrea sa fiu buna , dar nu sunt , nu simt ca sunt buna si ... habar n-am . Ma simt ciudat  . Confuza si mai ales obosita ... S-au intamplat o gramada de lucruri iar in final nu m-am ales cu nimic.
Sunt praf la chimie . Imi este extrem de teama cand va trebui sa le zic alor mei ce note am . O sa se supere . Rau . O sa tipe si-o sa ma certe . Iar eu o sa plang si-o sa fiu frustrata . Frustrata ca daca as fi facut ceva bun n-as fi fost apreciata , frustrata ca unii abia trec clasa si ei nu mai sunt certati... frustrata pentru tot . Frustrata pentru ca nu sunt buna , pentru ca nu ma pricep la nimic si pentru ca tot ce fac e sa ma plang .
Acum , cand scriu , nu ma simt neaprat trista . Sunt , asa cum am zis , ca o papusa de portelan . Imi place sa scriu...acum cand scriu , chiar imi place , imi place sa fac asta . Sunt bolnava . Am febra si ma doare gatul si ... nu mai dorm . Inca din vacanta . Ma invart pe toate partile si imi ia cateva ore
 sa adorm si cand ma trezesc , desi am dormit putin , nu ma simt asa obosita..
Ascunsa.

" In ochii fericirii ma uit pierdut si plang. " - M.Eminescu

" In ochii fericirii ma uit pierdut si plang. "  - M.Eminescu