Desculta

Imi inchipui ca viata mea este alcatuita de cateva zile si foarte putini oameni care, au schimbat, in fond, totul. Poate ca in noi insine se petrec zilnic transformari nebanuite, pe care nici noi nu le putem remarca pe moment dar,  cu toate acestea, viata incepe sa aiba o alta insemnatate dupa cateva evenimente care te fac ori sa renasti, ori sa mori. Si atunci, incepe schimbarea.
Te-am intalnit pe tine si pe cativa altii fara de care nu as mai fi fost eu, cel putin nu aceasta versiune.. iar pasind desculta prin Bruxelles am inteles ca viata are caile ei, ca pot sa traiesc infinit mai frumos decat o fac si ca... o sa-mi amintesc foarte putine zile, dar am sa mi-o amintesc pe aceasta.
Cand am pasit, desculta, pe pamantul Belgiei, intr-un loc in care n-am visat in veci sa ajung, cel putin nu acum, cel putin nu asa, m-am simtit, dupa foarte mult timp, dornica sa fac ceva si impacata, intr-un fel sau altul, cu mine. 
Pietrele erau reci iar oamenii erau calzi, in multitudinea lor erau toti  diferiti, linistiti. Cladiri inalte pline de istorie iar parfumul ciocolatei se simtea de la departare. O frumusete pe care cuvintele nu ma lasa sa o descriu, ca nimic altceva din viata mea posomorata..
Dar m-am intors acasa, unde ploua intruna, in locul asta prafuit pe care nu-l mai indur, stiind ca pe undeva pe aceste strazi, te plimbi si tu. 
S-a rupt ieri si bratara de la tine si m-a lovit o realitate crunta, aceea ca pentru noi nu mai exista niciun fel de sansa. 
Iar cand te-ai ascuns ochii de mine, mi-am inghitit toate lacrimile si toate cuvintele pe care nu am sa ti le mai spun vreodata, azi, nu mai plang. Ma doare ce-ai facut si mi-am dat seama ca nu m-ai meritat niciodata, ca ai lasat sa se piarda tot ce-am avut si azi nu mai ai respect nici sa ma privesti in ochii.
Eu,  nu mai am indrazneala.. Mi-e rusine ca te-am iubit si ca inca o mai fac, ca nu mai scriu, ca nu mai plang, ca nu mai vreau . Sunt ratacita in abisul mintii mele si mi-e groaza de mine insami. Nu mai fac nimic, doar astept sa treaca fiecare zi.. alteori mai sufar, gandindu-ma la nefericirile vietii mele, despre care doar tie as putea sa-ti povestesc. Dar tu nu mai esti iar eu nu mai sunt, desculta prin Bruxelles, unde tot ce este acasa, parea aproape inexistent..

Ascunsa