luni, 7 aprilie 2014

Rea

  Uneori pierdem oameni doar pentru ca ne comportam cu ei ca si cum vor fi acolo intotdeauna. Ca si cum nu conteaza ce face sau ce spunem , vor fi acolo pregatiti sa ne ierte si sa ne iubeasca mereu. 
Azi mi-am dat seama ca am pierdut un om. Azi mi-am dat seama ca tineam la acel om si tot azi mi-am dat seama ca e prea tarziu . 
Si-mi pare rau , imi pare sincer rau .
Pentru ca stiam ca asa se va intampla daca ma voi comporta intr-un anume fel , si totusi am facut-o .
M-am crezut inteligenta , un soi de " fraierul va fi mereu acolo " . M-am transformat in ceva urat , o recunosc . O recunosc si-mi pare rau , caci stiu ca nu asa sunt eu , sper ca stiu ca nu asa sunt eu...Stiu ca toti oamenii merita iubire si daca am avut ocazia sa iubesc pe cineva , ar fi trebuit s-o fac . 
Stiu ca Dumnezeu ne pune oameni in cale ca sa-i iubim , eu nu l-am ascultat pe Dumnezeu asa ca Dumnezeu mi-a luat ceea ce oricum nu  meritam . Si anume un om minunat , un baiat minunat cu care as fi putut sa am amintiri minunate , mai multe decat cele pe care le am deja.
Sunt o fata , dar nu ma simt ca si cum as fi . 
Ma simt urata , grasa , singura si rautacioasa .
As vrea sa plang dar nu pot , simt ca nu mi se permite sa plang , este o durere pe care o merit , o merit atat de tare si atat de rau incat nici nu am tupeu sa plang , sau sa ma privesc in oglinda .
Nu stiu ce sa fac , nu vreau nimic . Pentru prima oara ... nu vreau nimic si nu pot sa fac nimic .
Nu vreau sa dorm , sa citesc , sa vorbesc , sa ma rog , sa exist  . 
Azi stateam cu spatele pe banca , eram singura si priveam norii . Ma simteam cumva , cumva ciudat ,nici rau nici bine . Ma simteam libera , ma uitam la pasari si mi-as fi dorit sa fiu ca ele . 
Am atat de multe lucruri de schimbat la mine , cati oameni o sa mai pierd ca sa-mi dau seama ca orgoliul meu cretin , obisnuinta de a-i supune pe altii propriilor mele capricii nu-mi vor aduce niciodata decat lacrimi pe fata ? Cateodata nici pe alea ?
Scriu aici despre cat de groaznica sunt . Cine ma va crede bine ,cine nu , imi pare rau pentru el . Si ma deranjeaza , ma deranjeaza ca tot ce pot sa fac e sa scriu aici .Nu pot sa spun nimanui ca in realitate nu merit nici macar un prieten , nu merit un iubit si de aceea n-am si poate nu voi avea. Nu merit multe lucruri . N-am sa pot sa spun nimanui ca de fapt imi pasa , chiar imi pasa , doar ca.... sunt confuza , ratacita si pierduta . 
Nu mai stiu cine sunt sau ce vreau , nu e o zi rea , e o viata rea traita de o fiinta rea care are impresia ca are dreptul sa se poarte rau cu altii cand de fapt n-are ! 
Nu am dreptul sa fac nimic , sa zic nimic . As vrea sa tac si sa-mi zica cineva cat sunt de oribila.
Nu ma autocompatimesc si nu dramatizez , e pur si simplu o zi care putea sa fie buna , daca n-as fi fost atat de eu . 

Un comentariu:

  1. Voiam să-mi cer scuze că nu am mai comentat aici, dar să știi că am citit mereu.
    Doar că de la o vreme, habar nu am ce să-ți mai zic. Am așa impresia că te rănești singură și parcă îți place prea mult să fii tristă și nu pot agreea acest lucru.
    Mi-aș dori să înveți că fericirea nu o să vină niciodată de la alții, ci de la tine însăți.
    Dar parcă o parte din tine nu o vrea.
    Iartă-mă dacă zic ceva rău, dar ăsta e adevărul care reiese din ce scrii.

    RăspundețiȘtergere

" In ochii fericirii ma uit pierdut si plang. " - M.Eminescu

" In ochii fericirii ma uit pierdut si plang. "  - M.Eminescu