Saturday 28 December 2013

Inel de trairi

    
       Cred ca nu e nevoie de prea mult sa ne dam seama ca iubim pe cineva . Ca inca iubim pe cineva. 
Mereu m-am gandit ca viata mea a inceput si a continuat precum viata multora , m-am gandit ca desi inceputul adolescentei mele a fost mai mult neplacut , ceva extraordinar se va intampla intr-o zi iar eu voi fi fericita sau voi trai ceva unic.
Inca sper ca voi intalni o persoana de care sa ma indragostesc si care sa se indragosteasca de mine , inca sper ca voi intalni o persoana care sa-mi fie prieten , macar prieten , fie fata sau baiat . Inca astept ceva care sa se schimbe.
Cateodata imi blochez privirea pe anumiti oameni , parca sper ca ei vor vorbi cu mine . Dar nu se intampla niciodata , fiecare continua sa mearga in drumul lui , stiu ca probabil nu voi mai revedea niciodata acea persoana.
Sunt naiva . Stiu asta . Dar inca sper ... asa se intampla in carti , si in anime , si peste tot . Nu-i asa ?
Atunci cand am decis ca ea sa nu mai fie in viata mea , stiam ca o sa doara , ma gandeam ca o sa imi treaca pur si simplu , ma gandeam ca o sa treaca si atat . 
Si m-am rugat sa nu ma intalnesc cu ea , mi-am impus sa nu ma gandesc la ea , sa n-o caut , sa nu-i vorbesc . Niciodata .
A fost o fractiune de secunda , mi-a spus " Buna " , se bucura sa ma vada.
Nu stiu ce simteam mai mult in momentul acela , dragoste , ura , confuzie , cred ca teama.
As fi vrut sa n-o cunosc atat de bine incat sa-mi dau seama dupa tonul vocii starea ei , as fi vrut sa nu se bucure , as fi vrut sa nu ma bucur .
Apoi era doar cu cateva randuri in fata mea , as fi vrut sa vina la mine sa vorbim , sa stiu ce mai face , as fi vrut sa tin de mana persoana care candva mi-a fost cea mai buna prietena , singura mea prietena adevarata , singura persoana de care am fost vreodata obsedata . Inca o iubesc . As fi vrut sa pot sa plang , sa plang pentru ca am luat decizia asta , pentru ca asa e mai bine , pentru ca eu nu merit pe cineva ca ea , pentru ca ea nu are nevoie de cineva ca mine.
E la fel ca intotdeauna , frumoasa , perfecta . Are acelasi efect asupra mea , e aceeasi fiinta pe care nu pot niciodata sa o ajung , e mereu , tot timpul , ceea ce eu vreau sa fiu.
E persoana care se bucura sa ma vada desi m-am purtat jalnic cu ea , e persoana care m-a iubit si e persoana care m-a cunoscut candva si m-a iubit in continuare.
Credeam ca liceul imi va face viata minunata , credeam ca voi avea prieteni , ca voi slabi , ca voi fi frumoasa , ca o sa ies afara si ca astfel , tot ce-am fost candva o sa dispara , toate clipele cand am fost singura o sa fie doar o amintire urata , iar ea , speram sa pot candva sa stau in fata ei fara sa-mi fie rusine de mine , fara sa-mi doresc asa mult sa fiu ea . 
Dar nu . 
Sunt singura , de atata vreme si am o viata atat de posaca.
Ma simt obosita desi nu fac nimic , imi gasesc refugiul in mancare , oamenii cu care voiam sa fiu prietena ma mint in fata si nu le pasa de mine , nici nu ma saluta , nu pot sa primesc in inima mea persoana care vrea sa-mi fie alaturi iar Pafi , singurul om in fata caruia pot sa mai vorbesc despre aceasta "eu" pe care nici n-o mai cunosc .. e atat de departe si cateodata , nici macar cu el nu mai sunt in stare sa discut.
Am devenit rece si nepasatoare , nu-mi pasa ca ma transform in ceva urat , ca ma ingrasi si ca ma inchid in mine , ca ma izolez , ca nu vreau persoane in jurul meu . Nu-mi pasa ca nici nu vreau sa mai citesc , sa mai desenez sau sa ma uit la ceva . Imi doresc sa dorm si atat . 
Ma duc la scoala doar pentru ca trebuie , invat doar pentru ca mi-e rusine de parintii mei daca nu o fac , desi am zis ca o sa repar cinciul de la fizica si sasele de la chimie , habar n-am cum . Nu vorbesc cu nimeni . Nu ma iubeste nimeni . Iar persoanele pe care eu le iubesc , nu pot sa le am , e atat de complicat.
N-am simtit Craciunul , vine revelionul , urasc revelionul , urasc inceputurile noi , urasc sa fiu singura la fiecare inceput de an , ma urasc pe mine si m-am saturat sa astept aceasta viata buna.
Nu asta speram sa se intample , nu vreau sa fac nimic sa schimb ceea ce traiesc .
Sunt asa....
Am inceput sa port inelul de la ea , ma face sa o simt aproape , ma face sa cred ca a lasat in el putin din norocul pe care-l are..
Ascunsa.

2 comments:

  1. Cât de frumos,dar și dureros este să iubești..

    ReplyDelete
  2. Si eu am trecut prin ceva asemanator. Fosta mea prietena cea mai buna era de fapt o scorpie si jumatate si totusi era preferata de toti. Intr-un fel o uram, intr-un fel o adoram. Voiam sa fiu ca ea, poate era mai mult invidie. Nici nu mai stiu, nu vreau sa ma intorc acolo.
    Uneori imi doresc sa putem avea viata altcuiva. Nu ar fi mai bine?

    ReplyDelete

" In ochii fericirii ma uit pierdut si plang. " - M.Eminescu

" In ochii fericirii ma uit pierdut si plang. "  - M.Eminescu