Gri .

   Asta trebuia sa fie o zi buna ..
Pentru ca afara ploua torential si vantul bate si ... fie binecuvantata vremea asta ! Ultimul lucru pe care mi l-as fi dorit ar fi fost caldura sufocanta care-mi distruge fiecare vara..
Si m-am terzit azi si puteam sa stau ghemuita intr-o patura pufoasa si sa citesc si sa imi las picioarele sa iasa de sub patura pentru a simti vantul ce coboara valuri din fereastra...
In capul meu , ziua asta trebuia sa fie minunata..ziua de ieri la fel ..
Au venit rezultatele..Am luat 9 si 8.20 .. dar ce e surprinzator a fost ca am luat 9 la MATE.
Nu stiu cum sa descriu , sunt dezamagita pentru ca puteam mai mult , dezamagita pentru ca nu inteleg ce-am gresit la romana si ca sunt sigura ca meritam mai mult...dar sunt prea suparata sa fac contestatie.
Daca mi-ar fi spus cineva ca o sa ajung sa iau o nota mai mare la mate l-as fi plesnit declarandu-l mincinos..dar..
Am muncit mult anul asta , puteam si mai mult , dar am invatat atat cat am putut astfel incat sa recuperez 4 ani fara matematica , am plans cu capul pe carti , m-am enervat , m-am dat batuta si am luat-o de la capat , am tocit fomule si am invatat teorii si subiectele au fost penibil de simple..ar fi trebuit sa fiu suficient de atenta incat sa iau 10 ..
Si da , sunt suparata , nu vreau laude pentru ca ma simt stupida si mi-e rusine de toti..si pentru ca tata e dezamagit doar ca probabil mama l-a rugat sa nu ma necajeasca mai rau decat sunt.
Caracterul meu stupid a iesit la iveala si ieri cand ea a luat 9.50 la amandoua iar eu eram ca deobicei acolo dupa ea dandu-mi pumni in cap pentru ca n-am reusit sa fiu mai buna si ma intrebam de ce speram atat , doar stiam ca n-o sa fie cum visam.
Stateam acolo cu pumnii stransi vrand sa nu plang in fata nimanui si zambeam fara sa vreau , ma bucuram pentru ea dar in acelasi timp tot ce voiam era sa n-o mai vad niciodata .
Am felicitat-o si ea nu mi-a spus nimic , stia ca nu vreau , ca ultima chestie pe care voiam sa o aud era incurajarea ei .
Si astfel...media mea totala e 9.15 va fi o minune daca voi intra la liceul ala , dar sincer nici nu-mi mai pasa , nu vreau sa-mi pese , am plans si m-am stresat prea mult , ma resemnez intr-un fel .
Aseara am adormit plangand , nu stiu ce ma necaja mai tare , faptul ca n-am putut sa fiu mai buna , faptul ca ea e mai buna ca mine mereu , faptul ca niste persoane mi-au aruncat in fata " te-a luat " si da m-am simtit prost dar sunt oarecum obisnuita , gresala mea a fost ca am sperat prea mult .
Dar..mai rau decat toate astea a fost faptul ca Pafi nici macar nu m-a intrebat ce note am luat , pentru ca alalteri m-am suparat pe el si evident ca lui nu i-a pasat asa ca ieri n-am vorbit..Dar nu ma asteptam sa nu-mi scrie deloc..
Poate e mai bine asa , oricum ar fi zis ceva rautacios ... dar stiu ca macar l-ar fi interesat..cumva.
Si persoanele in fata carora am putut sa recunosc ca sunt dezamagita m-au incurajat , chiar si D. a reusit sa ma faca sa zambesc .. dar eu nu aveam nevoie de D. , eu il voiam pe Pafi si el era absent.
M-am pus in pat gandindu-ma la un tata dezamagit , la un liceu la care n-o sa ajung , la niste sperante irosite si la lipsa unei persoane la care tin..
Ma gandeam ca nu mai e nimeni ... ca nu mai pot sa-mi deschid inima in fata nimanui , ca am avut si eu o prietena si de ea trebuie sa fug pentru ca e prea buna pentru mine , pentru ca nu pot sa spun nimanui cum ma simt de fapt si pentru ca as vrea sa fie o nenorocita de persoana caruia sa-i spun la telefon sau la o ceasca de ceai tot ceea ce scriu pe blog-ul asta care nu vorbeste niciodata..
Pentru ca mi-as fi dorit si pentru ca recunosc , imi doresc sa ma sune Pafi si sa nu ma feresc sa plang , sa-i zic tot ce simt si cum ma doare si cum am obosit si cat de frica imi e de tot si cat regret ca l-am dezamagit , ca i-am promis note mai mari si as vrea sa-i spun ca mi-as dorii sa fie aici cineva pe care sa il pot imbratisa , ca mi-as dorii sa fie el ...Mi-as dorii sa ma asculte si sa-mi zica cat de fraiera sunt , mi-as dorii sa simt ca ma iubeste si pe mine cineva..
Si suna al naibi de dramatic si tampit si asta pentru ca dupa mult timp chiar imi doresc sa scriu...ca tot ce scriu acum scriu printre lacrimi de frustrare si pentru ca n-am reusit sa fiu mai buna.
Si tata...
Mi-a spus ca n-o sa pot si a avut dreptate si voiam asa mult sa-i dovedesc ca pot si totusi n-am reusit si nici macar nu am vorbit , nici macar nu m-a certat , n-am nevoie de menajamente doar pentru ca sunt ca o stafie ...
Imi dau seama..
Chiar imi dau seama ca e probabil vina mea ca n-am o aiurita de prietena care sa ma vada plangand la o masa in timp ce bem un ceai , poate ca nu mai stiu sa-mi fac prieteni..poate ca nu mai pot , poate ca as gasi pe cineva aici care sa ma inteleaga sau macar sa se prefaca ca e asa dar nu imi gasesc locul nicaieri , nu simt ca as putea sa spun cuiva..si am si eu un prieten si pe langa faptul ca e departe de mine ma ignora atunci cand as avea nevoie de el cel mai mult..
Ma intreb daca-i vina mea..
Ascunsa.

De fiecare data ..

      E a treia oara cand sterg ceea ce scriu , nu vreau sa plang , sa pierd , sa ma chinui..

Oamenii ma necajesc.

Pafi ma necajeste..

A trecut o ora cred de cand discutam chestii...suntem diferiti si altfel .

El zice ca toate cartile sunt naspa.. ii zic ca-i amuzant , imi zice ca amuzant e faptul ca eu cred in Dumnezeu .

El nu crede...eu cred doar pentru ca sunt copil fara minte , asa zice el cel putin .

Ma doare...tot ceea ce zice , pentru ca asta nu e tot .

Am atatea motive sa ma duc in alte universuri in care el sa nu existe si totusi n-o fac ... imi zice sa fac ce vreau , probabil nu-i pasa , il enerveaza ca eu cred in El pentru ca il enerveaza oamenii care cred ca tot ce zboara se mananca.

Asa  mi-a zis .

Si as fi vrut sa-i zic ca daca il incurca persoana mea , credinta mea , sa plece.

Dar daca ii voi spune , o va face.

Fara retineri , fara menajamente.

Si nu ii va pasa , daca ii va pasa n-o va arata , dar cel mai probabil n-o sa-i pese , nu o sa aiba nicio reactie... iar eu voi fi copilul ala trist si singur ce ii va spune plangand ca-l iubeste .

Eu voi cauta protectia lui desi mereu am crezut ca eu il protejez pe el .

Am vrut sa-l las...nu pot , nu vreau sa-l pierd nici acum si niciodata ..

Ma raneste dar ma ridic ma scutur si continui sa ma tin dupa el , nu vreau ca eu sa fiu in viata lui o persoana ca toate celelalte care pleaca si atat , nu vreau ca el sa fie in viata mea un om care m-a ranit si m-a parasit.

Nu are nevoie de mine sau de prietenia mea dar eu am nevoie de el , am nevoie sa-l iubesc...si am nevoie sa cred ca insemn putin pentru el.

Nu stiu cat va mai dura , probabil pana cand voi fi atat de obosita incat sa nu-i mai indur cuvintele , probabil cand voi dorii sa stau asa mica si singura crezand in visele si iluziile mele..sperand ca ma va cauta cineva , sperand ca acel cineva o sa fie el . 

Ascunsa. Eu .

De la capat .

    Trebuia sa postez asta joi dar am scapat la pc si de aceea postez azi , o sa intelegeti pe parcurs , caci n-am mai modificat nimic..


*  E seara .
    E 22 , scriu , acum , pe hartie....
    I-am promis lui Pafi ca nu mai stau la pc pana joi dupa examen , dar ziua asta e atat de altfel incat      
    trebuie sa scriu undeva..poate mi se va parea o prostie dupa si nu voi dorii sa o postez dar vreau 
    sa scriu....am destule sa va povestesc de la ziua mea de nastere pana acum...cred ca a fost una din 
    cele mai frumoase aniversari , poate chiar cea mai frumoasa . 
    Pafi m-a sunat si s-a purtat frumos toata ziua , am primit cadou ceva la care nu ma asteptam..si 
    anume un sevalet de la parintii mei , mi-am dorit de mult da n-am avut tupeu sa cer ...si iata ca si
    dorintele ascunse se implinesc . 
    Ea mi-a luat un inel superb , asta in caz ca n-am zis si am mai primit o bluza ... Da , m-am simtit 
    bine , si nu doar datorita cadourilor , dar m-am simtit iubita , Pafi a contribuit mult . 
    Dar azi...a fost o zi straniu de linistita .. in ultimele zile am fost in crize peste crize din cauza 
    examenelor , plansete , somn putin , frica , DEMENTA , iar azi...a fost mult prea bine si nu vreau 
    asta , merg pe principiul " linistea dinaintea furtunii " .
    E o luna plina si mare , as musca din ea , cand eram mica credeam ca luna e de cascaval , dar 
    poate chiar e...
    Ascult muzica . 
    La casti , ascult RADIO , si e rock si melodiile astea parca le pune cineva pentru mine ... stranie 
    chestie ... am doar o casca in urechi , parca daca as pune-o si pe cealalta n-as mai putea sa 
    gandesc . 
    E o liniste sufleteasca ce rar o simt , cred ca cineva acolo sus ma cam iubeste , nu crizez pentru ca 
    am examene si nu-s pregatita , poate cand voi posta asta ( daca ) o sa plang si-o sa-mi doresc
    sa ma intorc la azi , poate n-o sa scriu nimic la examene , poate o sa ma urasc pentru asta..
    stiti , Pafi a zis sa nu-l dezamagesc , toti au zis sa nu-i dezamagesc si de asta ma tem cel mai mult
    ....dar acum nu mai pot sa citesc nicio formula , nu ma gandesc ca mi s-a dus o luna de vara si 
    n-am facut nimic placut , doar chin cu mate , poate Dumnezeu ma va ajuta.
    Dar nu voiam sa zic de astea desi .. vreau sa va povestesc o multime de tampenii ganduri .
    V-am zis ca-i 22 ? 
    Simt ca se schimba ceva..eram in par acum cateva momente cu muzica asta geniala si ma 
    gandeam ca s-a dus un capitol din viata mea , ca e un an important , ca plec mai mult sau mai 
    putin de langa niste oameni , ca virgula cresc . 
    M-am gandit la D. m-am gandit ...  " Nu-l mai iubesc " si am rasuflat usurata , de fapt , n-a 
    fost iubire , iubirea e o data in viata cred...dar altfel n-am cum s-o numesc.
   Mai era fix FIX o luna pana cand se facea un an de .. de D. 
   Da , era 22 cand baiatul asta cu ochi akbastrii s-a strecurat in viata mea in momentul cand 
    clipeam  . Mi s-au strans lacrimi in ochi si nu le-am lasat sa curga , caci m-am obisnuit asa , 
    mereu fara el dar mereu langa el , ca m-am obisnuit cu tot , cu glumele lui , ca ii stiu programul,
    cafenelele , jocurile , filmele , muzica , nesimtirile si cu toate astea simt ca nu stiu destul . 
    Asta mi-a placut mereu la el , ca puteam sa descopar ceva nou in fiinta lui .. dar am obosit.
    Dar trebuie sa se termine , de data asta , mai sigur ca oricand...
    Vad prin fata ochilor toate serile cand plangeam , ziua in care am scris prima scrisoare , cand am 
    pus-o la posta , cand a citit-o , imi amintesc melodiile care mi le-a dat , visele toate , primul 
    sms , numarul de telefon , cand mi-a dat parola , cand am aflat cum ma vede , imi amintesc de
    acea 4 ianuarie cand i-am zis tot ce simteam , fiecare seara , fiecare " am incredere in tine " ,
    fiecare " te iubesc " spus in gluma.. da , tot ce mi-a zis am scris in jurnalul inimii mele dar si aici
    pe blog unde mai mult de jumatate din postari sunt despre el..
   Poate voi uita , dar nu , n-o sa uit caci am trait asa multe pentru prima oara , poate ultima .
   Va amintiti acea noiembrie , intr-o marti cand am fost in excursie la el in oras..in Bucurestiul ala
   plin de suflete si totusi pustiu .
   Si cum il cautam pe el in tot si toate..nu , n-am sa uit caci a insemnat prea mult totul , caci am 
   invatat , am plans , am ras , am simtit si am iubit si totul datorita lui ..
   Ma doare ca trebuie sa dau pagina , ca trebuie sa fim doar amici , ca dintre toti pe el l-am iubit 
   cel mai mult si cel mai unic..
   N-as vrea sa mai traiesc o poveste de acest gen ..pentru ca e " o data si bine " pentru ca nu-mi 
   place sa fac acelasi lucru de mai multe ori , ca nu ma dau in vant dupa recitit carti si tot ce incepe
   cu " re " si pentru ca e genul ala de sentiment unic dar distrugator in acelasi timp , ca sa te 
   hranesti cu vise zi de zi nu-i mereu frumos , ca e...e greu .
   Sunt genul de lucruri pe care nu le intelegi pana nu le traiesti .
   Va multumesc voua dragi prieteni ca mi-ati citit toate marturiile , ca l-ati urat si iubit pe D. in 
   acelasi timp cu mine .. ca mi-ati fost mereu alaturi , cateodata mai mult ca oricine , dar acum 
   luati-va adio de la un prieten , caci asa vreau sa-l uitati , ca fiind un prieten .
   Se imbulzesc sentimente peste sentimente, nu stiu ce sa scriu mai intai..
   Inca o melodie geniala.
   Stiti , mereu am sperat ca D. ma va iubi candva , am sperat ca ne vom intalni si mi-am imaginat
   asta de dhafhsafsa ori ..in sufletul meu stiam ca o sa fie asa cum visam , si acum mai cred , in
   inima mea , prostul asta imi apartine , si asa va ramane dar trebuie sa-i dau drumul , simt ca 
   copilul asta a crescut .. ca nu mai trebuie sa-l tin de mana , dar voi sta in spate , caci nu pot sa
   nu stiu nimic de el . 
   N-a fost sa fie.
   Nu regret nimic , cred ca el a facut o eu mai buna.
   Plang cu zambetul pe buze , am langa mine " monstrele " de scrisori si in urechi aud :
   " Daca o viata mi-ar lua sa gasesc urma ta , n-ar fii prea mult... " 
   Da , seara asta e speciala...
   Tot lungesc , cu cat scriu devin mai trista .
   N-am sa ii zic niciodata toate astea , oricum , sper sa fie fericit . 
   Vreau sa mai scriu despre noi , dar acum e doar D. si eu , trebuie sa termin , cu asta am incheiat
   o poveste , asa trebuie sa fie , nu vreau sa imi fie frica , sunt puternica.. sper doar sa fie bine cu
   tot ce va urma.
   Multumesc D. ! 
   A fost un aproape-an frumos , o sa-mi lipsesti dar voi suporta..
   S-a tocit creionul...am scris 13 pagini..*

Ascunsa .

saptispe' iunie..m-am nascut .

    Imi e greu sa scriu azi , despre asta , nu stiu de ce , cum sa incep ? 
E ziua mea ...
Era tot o saptispe' iunie la maternitate cand mama s-a pricopsit cu mine .
Mi-a povestit candva mama ca atunci cand a ramas insarcinata  nu stia daca o sa aiba fata sau baiat fiindca stateam cu spatele si nu se vedea dar toata lumea zicea ca o sa fie baiat , mai putin mama . 
In ziua nasterii mele mama s-a chinuit foarte mult , cica era nastere nu stiu de care pentru ca nu am iesit asa ca toti copiii ( adica cu capul ) , am iesit cu picioarele ( natural ) si cica toti studentii se uitau la ea .
Ok....
Ce rusine ! 
Cand ti-e lumea mai draga apare un nesuferit de student sa se holbeze la tine . -.-
Mda...Pafi a fost primul care mi-a zis la multi ani , ma rog , nu a fost un simplu la multi ani , au fost cuvinte dragute pe acolo , mesaj trimis aseara la doispe' , da eu l-am citit la trei noaptea ca atunci m-am trezit..
D. n-a uitat de ziua mea ( ma mir ) , si mi-a scris aseara la unu pe mess , vazui azi dimineata . A fost doar un " La multi ani ! " dar n-aveam pretentii...
Ma rog , aveam si eu vise ca mi-ar spune ca tine la mine si blabla , ma rog , poate ca nu-i asa dar speram si eu..eh , mai bine , important e ca si-a amintit . 
Si inca cateva persoane care au binevrut sa-si aminteasca de mine .. de la primele ore ale zilei , le multumesc , si abia astept sa vad daca isi mai aminteste cineva fiindca am sters de pe facebook special ca sa vad ce si cum...
Dar sunt impacata pentru azi , cele mai importante persoane din viata mea mi-au zis la multi ani printre care si Zappy careia ii multumesc caci mi-a facut o urare exceptionala..mi-au dat si lacrimile atunci cand a zis " Lasa-l pe D. , tu esti perfecta asa cum esti. " 
Iti multumesc...cred ca voiam de mult sa aud asta , avand in vedere ca nici azi nu-s fericita ..
Dar n-am nevoie de D. , sunt norocoasa , de atatia ani Dumnezeu e langa mine la fiecare bataie de inima , am fost sanatoasa pana acum si-mi doresc sa mai fiu..
Imi dau seama ca am mai crescut , ca acum vad alte lucruri valoroase..Imi dau seama ca daca m-ai fi intrebat anul trecut sau acum doi ani ce-mi doresc de ziua mea , as fi spus cu siguranta ca vreau haine si carti , ei bine , nu zic ca ar strica , dar..pentru toate hainele din lume n-as renunta la dorintele pe care le am acum..
Imi doresc multe lucruri , imi doresc ca persoanele pe care le iubesc sa fie fericite ... si-mi mai doresc cate ceva , pentru completarea inimii mele , dar...daca le zic poate nu se mai implinesc.
Sper...sper ca Dumnezeu sa-mi faca un cadou si sa se implineasca..
Ascunsa . 

Adieu ...

    Ma dor ochiii , capul meu e prastie . 
Nu stiu daca e din cauza plansului sau din cauza faptului ca nu ma simt ok . 
Am fost trista ieri  , o zic acum si pentru ultima oara probabil , renunt la D.
Da , se intampla , o fac , ma duc la naiba sa ma ia de urata si grasa si toate celelalte lucruri..
Simt ca am cazut dintr-un vapor si m-am scufundat pana peste cap , simt ca ma sufoc , inca putin si trece un an de cand unviersul meu este el , mi-am ratat destul zile pentru cineva care nu ma poate iubi  , cineva caruia nu-i place nimic la mine.
Barfindu-ma cu altii despre faptul ca sunt grasa , dar aseara cand mi-a zis ca am neaparat nevoie de o placa , ca nu suporta parul cret si ca ar trebui neaparat sa incerc , pur si simplu am simtit ca m-a lovit un fulger , am simtit ca nu mai pot sa ma ridic , ca nu mai vreau nici macar sa ma tarasc prin noroi , ca am obosit asa de rau , si ca ma doare capul , la propriu si la figurat.
Ma doare ca trebuie sa sterg tot , ca n-o sa mai trimit scrisori , ca n-o sa-i mai spun cat de mult il iubesc , cat de dor imi e de el... ca o sa incerc sa reusesc sa dorm fara sa ma gandesc la el , ca o sa incerc sa ma prefac ca n-a fost nimic , ca...ca o sa o termin si punct. 
Nu stiu ce ma doare mai tare , jignirile lui , nereusirea mea , toate acea tristete de care am fost mereu inconjurata gandindu-ma ca ma duc spre nicaieri sau faptul ca o sa incerc sa fiu o stana de piatra, fara sa simt , ca o sa ma invart in cerc , ca o sa incerc sa transform cea mai lunga dragoste a mea in prietenie... Nu stiu care din astea , dar trebuie s-o fac ..
Stiam ca va veni ziua asta , trebuia sa vina de mult dar am tot fugit de ea , caci n-am vrut sa cred ca eu traiesc asta , ca n-am vrut sau ca n-am putut .. Acum , nu mai am de ales , fie ca pot sau nu , trebuie. Adio D. ... 
Cu Pafi nici n-am chef sa-mi bat capul , nu-i pasa de mine asa ca las la alegerea lui , caci la fel , am obosit sa alerg numai eu , numai eu sa dau sentimente , numai mie sa-mi pese iar lor nimic. :]
     Azi e o zi importanta pentru mine , am absolvit clasa a VIII-a . 
Totul s-a terminat cu lacrimi , mai ales din partea mea caci eu am plans cel mai mult , caci mi-am dat seama cat de mult am tinut la ei ... 
Am inceput serbarea cu discursul facut de mine , greu , incercam sa ma stapanesc , sa nu plang , n-am plans cat am citit chiar daca imi tremura vocea , dar cand am lasat foaia am izbucnit , si in spatele meu , toti plangeau .
Profii plangeau , dirigu plangea  , cu retineri puternice dar plangeau .
Au fost filmari , poze , filmarea de la ziua lui dirigu si alte lucruri . 
Unii colegi nu-mi mai dadeau drumu , am vazut baietii , cu greu au reusit sa nu verse lacrimile ce se strangeau in ochii lor , la urma urmei , si baietii plang cateodata...
Au urmat diplomele , media mea fiind 9,72 .
Dirigu a cautat cate o carte pentru fiecare , care sa se potriveasca , si ceea ce a zis a fost : " Pentru Alexandra care plange intr-una si filozofeaza , Piatra filozofului-Marguerite Yourcenar " .
Cred ca dirigu m-a cunoscut foarte bine fara sa stiu...Aici se presupune ca se incheie multe povesti , ca tot ce-a fost cu mine si ea s-a incheiat , dar nu cred ca-i asa , nu pot , o iubesc...fie ca-mi place sau nu , vreau ... sa mai vorbim din cand in cand , nu cred dar..poate..
Dirigu ne-a urat o viata buna , sa avem grija de voi si sa fim noi insine.. Si aceste ultime cuvinte mi-au rasunat mult in cap " Fii tu insati ! " O sa fiu...o sa incerc sa fiu , chiar daca ma detest , o sa fiu eu ..iar cand n-o sa mai pot , o sa ma ascund.
Oricum , au insemnat cu totii mult pentru mine , poate vom avea norocul sa ne pastram legatura , desi nu cred , stiu ca n-o sa vada asta niciodata , dar VIII C , multumesc pentru tot ce m-ati invatat , pentru ca ati fost fratii mei , iar domnule diriginte , nu va voi uita , va iubesc si va respect din toata inima , multumesc  tuturor ! 
N-am scris o postare despre cat imi iubesc colegii chiar daca o incepusem , n-am sa las aici discursul , n-am sa intru in detalii caci capul ma doare si daca mai plang o data cred ca lesin . 
Ascunsa.

9 Iunie , mami .

   Mami , vreau sa-ti spun ca mi-e dor de tine..
Da , te vad in fiecare zi si cu toate astea imi lipsesti , imi e dor de copilarie cand stateam toata ziua in bratele tale , cand ne jucam , cand iti povesteam despre anumiti baieti , cand nu era asa..
Azi e ziua ta , a 37-a zi de nastere ..
In capul meu , totul este formulat , dar cuvintele nu se potrivesc , pentru ca mami , mi-as dori sa-ti spun deseori ca te iubesc , mi-as dori sa iau o ceasca de ciocolata calda , tu una de cafea si sa-ti povestesc despre dobitocul de D. , sa-ti povestesc despre Pafi , sa-ti povestesc despre complexele mele de inferioritate , despre lupta mea cu matematica , despre cat de mult incerc sa nu judec oamenii , mai ales pe tine si tati , despre cat de confuza sunt si cat de mult incerc sa-mi pastrez calmul..
As vrea sa-ti spun mami ca ma doare mult cand te vad ca plangi , regret ca te-am fortat sa stai cu tata , regret ca nu-l iubesti si ca nu te iubeste.
Stiu ca ai o zi grea , stiu ca-ti urasti viata si ca acum tot ce-ai vrea ar fi sa mergi intr-o padure si sa urli , stiu ca nu ti-a zis la multi ani , ca va certati..
Stiu ca tu crezi poate ca nu te iubesc , si eu cred asta cateodata..
Mami , imi pare rau ca sunt zile in care ma simt in plus , ca regret deseori ca m-am nascut , ca mi-am dorit de multe ori o alta mama , ca te-am urat pentru greselile alea , ca sunt zile in care nu vreau sa te vad , ca pur si simplu n-am chef , ca nu mai vreau sa-ti vorbesc , sau ca nu mai pot.. Ca am fost furioasa ca n-ai vrut sa-mi iei rochia aia , ca am fost invidioasa pe ea fiindca mama ei e super tare , ca deseori pur si simplu nu te mai voiam ...Mama , imi pare rau pentru tot.
Si stii ce mai regret ? 
Regret faptul ca tu nu ma mai cunosti , regret faptul ca nu stii ca am crescut , ca pot sa gandesc..regret ca nu imi zici niciodata ce te doare , ca deseori vreau sa te intreb tot ce stiu deja , vreau sa te intreb numai pentru ca vreau sa vezi ca-ti sunt alaturi , vreau sa-mi spui ce greu e sa fi femeie , vreau sa stii ca din ce cresc te inteleg tot mai mult , ca am inteles de ce l-ai inselat pe tata , ca cred ca te-am iertat , ca nu , nu spun ca n-a fost o greseala , spun ca cateodata greselile merita facute...
Stiu ca crezi ca-l iubesc mai mult pe tata , si eu am crezut , nu e asta , doar ca cu tata am facut mai totul pana acum si m-am obisnuit asa , dar nu-i tin partea.. Adevarul e ca voi sunteti minunati , dar nu impreuna..
Si m-am gandit azi , ca nu ti-am zis niciodata ca te iubesc , ca n-am putut ... si mi-e frica ca in curand   o sa fie prea tarziu , dar mama simt ca cineva ma strange de gat cand incerc sa-ti spun , cred ca cateodata iubim atat de mult pe cineva incat nu putem sa-i spunem...
Am irosit " te iubesc-ul " pe multi oameni care nu meritau , si chiar daca-i iubeau nu meritau sa auda , dar mama tu meriti si nu pot ..
Si stii ce iubesc cel mai mult ? Iubesc faptul ca intr-o zi , daca o sa vreau sa-ti dau sa citesti acest blog , acest jurnal , nu mi-ar fii frica , pe cand de tata mi-ar fi .. Caci el ar lua-o razna , tu m-ai intelege , stiu asta , stiu ca pot sa-ti spun de D. si ca indiferent cate griji o sa-ti faci , ca o sa ma certi sau nu , stiu ca o sa intelegi...
De multe ori vreau sa-ti povestesc , si azi am vrut , si nu doar atat , as vrea sa-ti spun mama ca te iubesc , sa-ti spun ca-ti sunt vesnic datoare ca te-ai chinuit sa ma nasti , ca m-ai ingrijit atata vreme si multe alte lucruri ...
Nu sunt in stare sa te ajut , sa te fac fericita...Ma bucur de zilele pe care le mai am inainte de examen , caci daca voi lua note mici te vei supara , vei plange , nu-mi vei vorbi , din mandria ta de mama dezamagita nu de altceva , caci esti singura...si imi pare rau , dar nu stiu mama ce sa fac...Nu stiu...
Sper din toata inima mea sa ma auda Dumnezeu , sa reusesc tot ce-mi propun in viata , sa iau nenorocirile alea de examene cu note mari , nu pentru mine , pentru voi , pentru tine...
Caci mama , nu sunt un copil prea bun , trebuia sa ma lupt mai mult , sa muncesc mai mult ca sa-mi dovedesc iubirea , chiar daca nu stii..tot ce-am facut a fost pentru voi.
La multi ani mami ! 
Copilul tau ascuns.

Rationala. [cred]

  Trecusera trei zile de cand nuu mai vorbisem cu D. , aproape patru  si cu Pafi la fel .
Nu asta e important..important e ca am avut o discutie cu D. atunci, pe patru
iunie cred , de fapt sunt sigura pentru ca toanta de mine mereu retine date dar foarte rar formule.
Ma rog.

Ideea e ca dupa ce mi-am dat seama inca o data ca nu-i pasa , am lasat-o balta si cu pc-ul , adica am intrat doar sa scriu si intentionam sa fac asta inca o saptamana si ceva... daca... daca.
Da, am de invatat si nu prea-mi iese , dar ceea ce vreau sa spun este ca ieri l-am sunat pe Pafi .
Nu , nu asta voiam sa zic dar daca tot am inceput...
Da , l-am sunat pe Pafi si ca deobicei abia reuseam sa-l aud pentru ca Dumnezeule ! Vorbeste infiorator de incettttttt calm. Si da.. am vorbit si m-a enervat si i-am zis ca-i un idiot si multe alte lucruri iar intr-un final incepusem sa ne intelegem desi dialogul nostru e evident plin de ironii si adevaruri pe care porcul din el mi le spune da nu ma deranjeaza , gen : 
                                 -Pf...am un tricou negru si tot soarele e pe mine .
                                 -Mno , pai numa' tu esti desteapta sa-ti iei tricou negru vara .
                                 -Nu e vara ! Adica e vara da ieri a plouat toata ziua de exemplu .
                                 -De fapt vrei sa pari mai slaba si d-aia porti negru . 
                                 -Ehm , da , asa e . 
Mi-a zis sa invat si tot felul de lucruri si mi-a zis ca-i pasa si tot asa..Si da , m-am simtit fericita , mi-a zis sa intru pe mess sa-mi zica ceva ca nu putea sa-mi zica la tel si a facut bine ca daca facea asta nu mai ma opream din plans , ca da , am si plans , era inevitabil.
Iar acasa mi-a zis ca nu se mai duce la facultate la Cluj fiindca s-a certat cu maica-sa si ma rog , lucruri care nu le povestesc aici . Dar el voia la Cluj...
Sunt trista , am incercat sa-l conving , ne-am certat , i-am sarit in cap si apoi am regretat caci are dreptate dar cu toate astea nu pot sa fiu de acord , e de-o incapatanare tampita , dar poate ... poate totusi se va duce ,sper din tot sufletul.
Dimineata asta mi-am inceput-o intr-un mod jalnic. 
Am vrut sa vad ce mai face D. caci imi era foarte dor de el si i-am intrat pe id . , si am citit..
El : ( la adresa mea ) Cineva ar trebui sa-i spuna sa mai slabeasca.
Draci baltati , inca o zi / saptamana / luna nenorocita .
Mi s-a incetosat privirea , intai urata , acum grasa ? Da...stiam asa bine toate astea , nu stiu de ce am plans , de ce ma doare...caci adevarul mi-l zic in fiecare zi , m-a durut faptul ca nu a fost in stare nici macar sa-mi zica in fata , ca e nesimtit , ca dupa atata timp ma gandeam ca nu mai conteaza cum arat..caci de iubit oricum  nu ma iubeste.
Dar eu ?
Mi-a zis odata ca nu-i place sa judece oamenii si l-am crezut , pacat ca-mi dovedeste contrariul.
Mi-am zis ca vreau sa-l urasc , ca m-am saturat , ca dupa unspe' luni nu merit nici macar sa fiu inteleasa , ca el e ca toti ceilalti , ca ei nu stiu ca in spatele trupului meu se afla un suflet care a suferit mult din cauza asta , un suflet care il iubeste si care se gandeste la el in fiecare secunda.
As vrea sa-l intreb intr-un moment de furie cine il mai iubeste asa ? Cine e ca mine pentru el ? CINE ? Nimeni , nimeni nu e , si da , eu am ales sa fie asa , sau ma rog , inima a ales , dar dupa toate astea , nu merit nici macar un adevar spus in fata ?
Da , adevarul doare , da , dar adevarul se afla mereu , si preferam sa-mi zica el decat sa aflu asa...
Oricum , dupa o zi tampita , ma pregateam sa infrunt celelalte saptamani fara el , caci nu voiam sa stiu nimic , sau ....
Eram iar in fata caietelor de matematica , uitand pentru un moment de trupul meu urat , de dragostea asta irosita , de atatea si atatea lucruri , un sms :
Hm..cred ca-i ea , sau hm.... Deschid si imi trece un fior pe sira spinarii , imi tremura mainile .
Nu , nu exagerez..
Mesajul :  D: Mai traiesti ? :))
Si apoi mi-am dat seama ca sunt o cauza pierduta , ca aveam un zambet gigantic , ca tremuram si se
ntimentele mele imi spulberau putin cate putin ratiunea .. si apoi ...
Nenorocitul ! Lasa-ma ! Nu , nu zambi cretino ! Il urasti iti amintesti ? Esti urata , esti grasa , ti-a aruncat scrisoarea , nu da doi bani pe tine si pe viata ta , atatea si atatea lucruri pentru care sa-l urasti , nu mai zambi , auzi fato ! Nu zambi , nu tremura , NU ! " 
Dar inima mea castiga teren... :
Dar uite , ca au trecut doar 3 zile , aproape 4 si el ti-a dat sms , asa ceva e foarte rar si stii asta , ca el nu face gesturi . Inseamna ca-i pasa , ca poate i-ai lipsit. Poate ca te considera asa si asa , dar poate ca esti totusi speciala pentru el , poate ca nu-i place nimic la tine dar poate ca s-a obisnuit asa, poate ca...
Poate ca nu ! I-am raspuns , ma comportam normal , e imposibil ! Tipu asta ii al naibi de ticalos ! Cand ti-e lumea mai draga si ti-ai da o mana pentru un sms/un salut , o chichita , NIMIC ! NIMIC !
Si cand vrei si tu sa-l uiti , s-o lasi naiba de dragoste , sa-ti vezi de examene si de viata , cand vrei si tu sa iti folosesti ratiunea si dai volumul inimii cat de incet poti , D. noooooo , tre' sa vina el sa strice tot !
Dar nu , nu ramane asa , inteligenta din mine imi spune ca nu vom vorbi inca patru zile.
Sau o sa incerc.. Oricum , mesaje n-o sa mai primesc , ar fi prea de tot  , doua mesaje ? Imposibil.

Haos .

   Este un adevarat chin..
Imi e frica de ziua in care va veni , dar abia astept sa scap de zilele dinaintea lui..
Aveam de gand sa fac 4 variante azi la mate , dupa partea I mi-am dat seama ca nu stiu sa fac absoult nimic , ca nu stiu de unde sa incep si unde sa termin , ca nimic nu coincide cu raspunsurile de la sfarsit , ca pur si simplu sunt incompetenta , ca fac degeaba meditatii , ca eu nu pot si ca acum e prea tarziu.

De cand a fost toata harmalaia asta cu examenele , am incercat sa fac tot posibilul sa-mi pastrez calmul , dar azi , pur si simplu am cedat , cazand intr-un plans profund , aproape urland de disperare ca tot ce e in jurul meu sunt calcule taiate , si la propriu si la figurat..
M-am gandit ca as vrea mult sa sun pe cineva .. m-am gandit ca n-am pe cine , ca l-am sunat pe Pafi dupa scoala dar nu a raspuns , pentru ca nu a vrut , sunt sigura ca asta a fost.. pe D. nu-mi permit , iar pe altcineva nu aveam . " Suna-l pe Dumnezeu " m-am gandit , dar Dumnezeu n-o sa-mi raspunda cu vorbe, Dumnezeu n-o sa-mi spuna cat sunt de imbecila atunci cand imi da o carte de mate in cap , probabil de aceea sunt prietenii , pe care eu nu-i am .
Nu , nu era nimeni acolo care sa-mi spuna sa nu ma dau batuta , sau care pur si simplu sa ma asculte ..
Si apoi m-am gandit la ea , si am sunat.. vorbea in soapta , era la meditatii dar profu' ei plecase , n-am vrut sa deranjez , i-am zis , in timp ce ma chinuiam sa nu mi se auda vocea tremurata , i-am zis ca voiam sa vad ce face . 
" Sper ca nu ma minti . " 
Si dupa atatia ani , tot n-am inteles ca ma cunoaste atat de bine..
" Ihm.." 
" Zi ma ce-ai ! "
Si atunci am urlat practic de durere bajbaind o mie de cuvinte " Vine examenul si eu nu stiu , nu stiu ce sa fac , nu pot si nu mai am timp , ajuta-ma ! " 
" Ba da , stii ! " 
" Nu stiu ! Dintr-o varianta abia daca am reusit sa fac partea intai si ... si nu , mi-e frica , mi-e frica.."
" Nu mai dispera desteapto ! Si eu am facut doar cateva exercitii din variante , si ce daca ? Mai ai timp ! " 
" Nu , nu mai am , tu stii sa faci , eu abia pot calcula o distanta ! O distanta ! Stii ce inseamna asta ! Inseamna ca o sa fiu o varza si mai mare si... " 
" Nu mai pot sa vorbesc , vine profu' , calmeaza-te , vorbim mai incolo . " 
Si apoi se auzea doar tonul de apel ... 

Sunt atat de slaba , am fugit atat de mult timp de ea si cu toate astea tot la ea ma intorc , pentru ca ea ma cunoaste , nu i-am zis de Pafi sau de D . , dar fata de ea nu am secrete , ea stie totul prin simplul fapt ca se uita la mine , caci ei nu imi e rusine sa-i zic cat de tare ma doare.. si m-am ascuns ! M-am ascuns pentru ca ea a fost mereu prea sus pentru mine dar am vorbit pentru ca mereu s-a coborat sa ma ia de mana , pentru ca stie aproape tot despre mine si pentru ca e prima mea prietena , si pentru ca imi e atat de dor de ea in unele zile , si ca cu cat ma ascund mai tare , cu atat imi lipseste mai mult ... 
E stupid ca trebuie sa fugi tocmai de persoana fata de care nu ti-e rusine sa plangi , unde imi sunt prietenii cand vreau sa mor la telefon ? Unde e Pafi ? 
Nu aici .
Nici nu pot sa descriu , nu pot sa scriu , cat de aiurea ma simt , ca nici macar n-am un cuvant pentru starea asta , il inteleg pe Pafi intr-un fel , ca nu mai vorbim , ca ma ignora , ca nu-i pasa , ca are probleme pe care nu doreste sa mi le spuna , ca nu imi accepta prietenia , ca as vrea sa ii spun cat de mult imi lipseste dar ca stiu ca n-ar intelege , ca stiu ca n-are timp pentru copilariile mele , cum nu are nimeni de altfel .
Si nu mai am pe nimeni , caci pentru D. nu contez..
Nici macar n-am mai scris tot ce s-a intamplat , tot ce-am simtit .
Cum sa scriu ? Ce sa scriu ? 
Nu gasesc cuvinte , nu pot sa ma exprim . Eu ? Eu nu pot sa ma exprim , pentru prima oara in viata nu pot sa ma exprim , caci sunt lucruri atat de profunde caci nu pot fi explicate , caci daca ar fi sa-mi desenez starea , as trage doua linii paralele .
V-ati uita la ele si nu ati intelege absolut nimic , linii paralele , poate in matematica , desenul asta eu il inteleg , dar nu pot sa-l explic..
Si da , poate e mai bine asa..
Nu.. nu vreau sa ma plang , multumesc lui Dumnezeu , sunt sanatoasa si chiar daca imi e dor de o multime de oameni , chiar daca nu ma iubeste aproape nimeni , chiar daca nu am aproape nimic din ceea ce-mi doresc , nici nu-mi pasa , nu vreau sa-mi irosesc viata gandindu-ma la asta..
Dar as vrea..as vrea din tot sufletul meu sa nu dezamagesc singurele persoane care ma iubesc , nu vreau sa-mi dezamagesc parintii...
E un haos aici , abia astept sa fiu suficient de relaxata incat sa le pot pune pe toate cap la cap , poate o sa scriu despre asta , poate imi aduce si mie cineva un Pafi si-un D..

O fata Ascunsa .

Banchet .

Banuiesc ca e momentul sa-mi povestesc banchetul . Nu , nu veti primi poze pentru ca la urma urmei sunt o ascunsa , mi-am promis sa nu-mi arat niciodata figura pe blog.
Ei bine , am plecat de acasa pe la 19 , aveam bucle care pareau sa reziste iar machiaj.. hm ? Eu ? 
Da , cam asa eram si la coafor , dupa ce m-a fardat si mi-a dat cu nu stiu ce chestiuta neagra pe la ochii + alte cateva chestii eram ceva gen " Ioi Doamne sterge-ma fato ca eu nu ies asa . "
Deci machiazul meu a fost compus din fond de ten , rimel , o chestie colorata dar invizibila pe tenul meu si ruj care s-a sters inainte sa ajung la banchet .  
Pe drum , ne-am cam ratacit caci era o ceata de nu vedeai la 2 m dar am ajuns. 
Am incercat sa par o domnisoara dar tot ce voiam sa fac era sa sar in sus si sa-mi iubesc colegii . 
Si ei erau frumusei , dar unele fete...
Doamne sfinte , avea o colega un machiaj de imi era frica sa ma uit la genele ei , dupa ce ca are ochii imensi aka genele si-a mai pus si gene d-alea false , plus ruj roz si alte cateva tone de machiajuri pe care eu nu le-am vazut in toata existenta mea , pentru mine arata ca-n filmele horror , sau poate ca sunt eu prea incuiata la minte.
Eu am zis ca decat sa ma simt inconfortabil machiata si alte alea , mai bine sunt eu si atat.
Evident ca ea a fost cea mai frumoasa , dupa parerea mea eu am fost cea mai nasoala dar nu mai conteaza , a castigat si miss , miss scoala [..] , eu am fost miss gentilete , prezentarea mea a sunat cam asa : " Aa...Sunt Alexandra , imi , imi place albastrul si.. si-mi plac oamenii , aaa si daca vreti sa ma invitati la o pizza nu mananc sub nicio forma ciuperci ! " si ei au ras , sa razi e bine cred. 
Muzica era imposibil de nasoala , dupa cateva ore de manele pe care eu nu dansez evident , in rest am ascultat doar muzica de club , melodii de MJ inlantuite  cu melodiile lui Elvis Presley , dar nu , nu in sensul bun  , erau chestii de club pentru care turistii si-ar da viata cand sunt in vacanta la mare ( ce oameni .. ). Imi venea sa ma duc la dj-ul ala si sa-i zic eu vreo doua ... darrr , fie.
M-am multumit si eu cu vreo 2-3 melodii mai ok . 
Altceva , hm ...ma bucur ca am scapat de rusinea de a dansa si m-am simtit ok , m-am rugat de baieti sa danseze dar ei erau numa' o apa si-un pamant , am facut poze , si mancarea a fost buna dar am mancat in asa fel incat sa nu pun cateva kg pe mine , doar ceea ce consideram mai usor si sanatos . 
Dar nu , de la tort nu m-am abtinut care apropo a fost un deliiiiciu .
Ce sa spun , s-a mai intamplat o chestie dar pe aia o s-o povestesc alta data..
Aa , mi-am dat cateva sms-uri cu D. , unul de al meu suna asa : " Buuuuun , au inceput manelele . Fii invidios ! " si el mi-a raspuns cam asa : " Triiiidap dap tiriidap :X " 
Mda, asta doar cateva . 
Dar da, a fost un banchet frumos , m-am suparat putin cu tata la final caci a venit sa ma ia si m-a umplut de nervi da nu mai conteaza , a fost bine . 
Ascunsaa.