vineri, 5 februarie 2016

Am vorbit ieri despre tine

" I'm in love with all the memories I've never experienced . " 

Am vorbit ieri despre tine , simtindu-ma sfarsita de fiecare cuvant ce trecea prin mine pentru a ajunge la destinatia numita " tu " . Am imbratisat literele cu buzele , ca sa gasesc ce-a mai buna forma de a te infatisa pe tine si ceea ce am fi putut fi " noi " . Dupa atat de mult timp am spus unei alte fiinte tot ceea ce mi-am spus , indelung , doar mie .
Teama de a vorbi despre tine la trecut e direct proportionala cu tot timpul ce s-a scurs de cand nu mai esti prezent si  , amintindu-mi-te , n-am plans  dar vocea-mi prindea tonuri din ce in ce mai subtiri cand rememoram senzatiile din ce in ce mai inalte pe care le-am trait atunci . 

Am vorbit despre tine ieri si scriu azi despre acelasi subiect irosit in  prea multe dati . Dragostea asta absurda e atat de veche incat prezenta ei nu-mi mai pare , nici macar , insuportabila . Sunt satula , istovita dar resemnata sa te am cu mine peste tot . Aceste interminabile confesiuni imi mai golesc inima de inradacinata ta amintire si stii , iubirea asta e atat de veche incat faptul ca pot spune la nesfarsit ceva nou despre ea ma fascineaza . Sunt subjugata de felul in care imi ramai in inima neclintit , in timpul asta efemer .

De mult nu ne-am vorbit , chiar si trasaturile chipului tau par un pic sterse , adancite-n timp . Amintirile se estompeaza , azi nu mai pot sa aud ploaia acelei zile si nici pasii nostri lenti din zilele toamnei in care inca " eram " . A ramas asa , doar iubire simpla si inexplicabila pe care am sa o pot analiza maine , gasind-o intr-o cu totul alta ipostaza si , peste ani in sir ma voi contrazice tot eu cu mine , pentru adevarul persoanei care esti tu . Explicatiile despre tine depasesc cu mult paginile pe care le-am scris in orice moment al vietii m-am aflat si nu-mi mai pun , nici macar intrebari . Esti tu si eu , fara a mai trai cu adevarat povestea pe care imi place si nu-mi place  sa mi-o amintesc .
Iar in zile reci ca acestea mi se adancesc gandurile tot acolo , tot spre tine . 

Tu esti un pic din ce-am fost si ma urmaresti in ceea ce sunt azi . Esti etern , indispensabil , inexplicabil de prezent in suflet si de absent in orice altceva reprezint .
Mi-esti absent in viata , in zile , in ani dar cumva ramai tu si fara tine  , n-as mai fi fost azi , eu . 

Am vorbit ieri despre tine cu intreaga-mi fiinta . Parca mi-era dor sa-ti spun numele cu voce tare , sa mi te creionez in amintire cu detaliile pe care doar cuvintele reusesc sa le compuna  . Mult timp s-a scurs de cand n-am mai vorbit , abia mai stiu cum iti suna vocea iar in astfel de zile reci mi-e dor sa-mi amintesc de lucrurile pe care le-am uitat . 
Intr-un fel , n-as mai vrea azi nici sa-mi vorbesti , sa respiri langa mine ar fi de-ajuns . Mi-ar placea sa tacem impreuna , sa ne mai intalnim odata undeva pe niste scari si sa uitam ca ne-am mai intrevazut acolo candva . As vrea sa te uit doar ca sa te mai intalnesc odata .

Poate ca viata a decis deja iar noi nu vom mai fi niciodata , pentru o infinita secunda , pe acelasi trepte din nou . Tu n-ai sa mai cobori iar eu n-am sa mai urc , intersectandu-mi privirea cu a ta si poate ca pe aceleasi scari neinsufletite vor incepe povestile altora .. 
N-a existat , totusi , o poveste a noastra . Existi doar tu in povestea mea si tot ce mai am azi este aceasta iubire plina de non-sens cu care am crescut si pe care o insir azi in cuvinte de parca ar fi prima oara . 
Iubirea mea e demna de tinut minte , mi-a ramas in vene chiar daca tu n-ai ramas in niciun fel de prezent , tu nu te mai intorci dar ea te readuce zilnic .
Poate ca n-am sa te mai iubesc in ziua cand nu voi mai avea cuvinte sa descriu cum ne-am intalnit pe scari si cum te-am iubit , inca de pe atunci . 

Dar azi imi doresc sa te uit , ca sa te mai intalnesc odata , pentru prima oara . 

Ascunsa

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

" In ochii fericirii ma uit pierdut si plang. " - M.Eminescu

" In ochii fericirii ma uit pierdut si plang. "  - M.Eminescu