Real

                                                    I just want to keep it real . 

 Am imaginea ta imprimata pe retina si nu conteaza intcotro ma intdrept, te stiu acolo, cu ochii negri indreptati spre mine. Au trecut mai mult de doua luni de cand nu ti-am mai auzit tonul grav al vocii, dar daca inchid ochii, reaud simfoniile rasului tau. Si-mi vine sa zambesc, pentru ca rasul tau imi bucura sufletul, chiar daca acum este  amintire. 
Te revad stand pe scari sau  la masa, in fata casei mele si prin locurile in care ne pierdeam zilele interminabile de vara, si pe unde ne era frig in cele de iarna. Scriu interminabil despre nimeni altul decat tu, nu fiindca n-as avea pe nimeni altcineva, dar fiindca gandindu-ma la tine, n-am indrazneala sa mai pot scrie despre altcineva. 
Sau poate-mi amagesc singura viata lipsita de tine, incercand atfel sa-ti prelungesc sederea. Vreau sa ramai, sa te pastrez real, pe tine si simplele lucruri pe care mi le-ai daruit si pe care am vrut sa ti le daruiesc. 
Tin bratara la mana, o strang tot mai tare din zi in zi, de teama ca s-ar putea pierde si ea cum te-ai pierdut si tu, si ca n-am sa mai am niciun pic din tine in ceea ce insemn eu. Si scriu zadarnic, vorbind cu mine, iti pastrez imaginea intr-o claritate pe care timpul vrea sa o incetoseze, iar eu ma lupt cu mine si cu viata toata sa te mai tin, macar putin.
Daca n-as simti acest zbucium al iubirii ce se prapadeste-n sine-mi, n-as avea, probabil, nimic.
Si mi-e frica sa fiu fara putinul din tine pe care-l mai am, fiindca as ramane cu nimeni. 
Imi inchipui peste ani cum ne vom reintalni si poate, intr-un moment de groaznica sinceritate, ne vom spune tot ceea ce n-am mai putut sa impartasim acum. Sau poate tu-ti vei respecta tacerea, poate n-a mai ramas nimic de spus, dar as vrea macar sa asculti tot ce-as mai putea sa-ti spun eu.
Si ma imaginez pe mine insami, candva in viitor, straina de tot ce simt astazi, dar inca constienta de prezenta ta, pe undeva prin lume. Iar tu esti, probabil, fericit. 
Nu-mi pare nici bine, nici rau. M-ar durea sa te stiu nefericit dar, daca vreodata as stii ca te gandesti cu regret la mine, m-as bucura, fiindca ai stii si tu, intr-o masura aproape inexistenta, ceea ce simt eu in fiecare zi. 

Ascunsa