Sunday 21 September 2014

Ce nu pot sa-ti spun

" In sufletul meu se ascund amintiri si persoane carora nu le mai pasa de mine . "
 Nu am de gand sa fiu ceea ce nu-mi doresc sa fiu , nu-mi place sa ma prefac si probabil de aceea liceul este o tortura , pentru ca am zambit fals multa vreme si inca o fac , obrajii nu ma mai dor , dar cum ramane cu restul de eu , acel rest care oscileaza intre bine si rau , intre ceea ce am fost , sunt si ceea ce voi fi , ce se intampla cu acea eu ce se cutremura , cand de dor , cand de nepasare ?
Varsta e de vina , adolescenta ne prinde pe toti in plasa ei , stiu despre asta si despre multe alte lucruri , dar nu pot da vina pe varsta , obisnuiesc sa dau vina pe mine  si , uneori , pe tine.
Nu intentionez sa scriu aici despre viata mea de liceu sau despre ceea ce numim " adolescenta " , nici despre povesti de dragoste ratate sau despre neajunsurile fiecarei zile , am sa-ti scriu tie . Cei de aici nu vor stii despre cine vorbesc , tu nu vei stii niciodata despre asta caci scriu acum si aici pentru mine si fiecare explicatie mi s-ar parea irelevanta.
Sunt dimineti in care sa ies din casa este o povara , desi poate  cu o zi inainte ma simteam excelent. Asa s-a intamplat si cu una din diminetile acestei saptamani , cand m-am trezit si mi-a fost dor de tine . Nu vreau sa intelegi gresit , caci dor de tine imi este mai mereu , dar nu pot sa-mi traiesc viata de pe urma acestui sentiment , care , probabil, o sa treaca . Nu stiu de ce m-am gandit asa de mult la tine in ultima vreme , n-ai fost doar tu , au mai fost inca doua persoane ce mi-au incarcat inima acum ceva vreme , dar lisa ta a fost cea mai apasatoare , poate pentru ca tu ai plecat ultimul , sau poate e din cauza ca in ultima conversatie pe care am avut-o si care , spre surprinderea mea , a fost inceputa de tine , a trebuit sa ma port exact cum ai meritat , a trebuit sa fiu rece si sa te resping astfel incat , cel mai probabil , nu ma vei mai baga in seama din nou .Stiu ca asa e mai bine. Atunci cand ti-am spus " Sper ca realizezi ce persoana nasoala trebuie sa fi ca sa ma faci pe mine sa-ti vorbesc asa . " ai inteles exact ce am vrut sa zic , ai inteles ca am tinut si tin la tine in asemenea masura incat mi se parea imposibil sa iti vorbesc vreodata altfel decat frumos , dar m-ai fortat . 
Revenind la dimineata despre care vorbeam , imi lipseai . Si as fi vrut sa scriu pe blog , asa cum o faceam candva , as fi vrut sa scriu aici ceea ce nu pot sa-ti spun tie , am vrut sa fiu vechea eu , ce scria aici tot ce nu putea sa spuna oamenilor , asta fiind , o vindecare , sau poate o amagire. 
Daca as fi reusit sa scriu atunci ar fi fost mai bine , dar s-a intamplat sa scriu abia acum . 
Nu stiu ce-as vrea sa-ti spun , acum nu mai stiu , dar de ce m-ai fortat sa devin asa , de ce ai fost asa cu mine , tocmai cu mine , cand eu nu ti-am facut niciodata niciun rau , nici macar o neplacere.
Am incercat sa raman langa tine desi nu meritai  dar ai reusit sa te porti in asemenea masura incat , indiferent de ceea am simtit pentru tine , a trebuit sa ma opresc din a-mi pune singura sare pe rana. As fi vrut sa-ti spun ca nu am ramas atat langa tine pentru ca sunt proasta , asa cum probabil crezi , mi-am dat seama mereu de tot ceea ce faci , dar am preferat sa trec peste , doar din simpatie pentru tine . As fi vrut sa-ti zic multe lucruri , dar acum nu mai stiu ... Sunt un copil si tocmai de aceea aveam nevoie de tine , pentru ca mi-ai zis lucruri pe care le-am crezut , dar unde esti acum cand visele mele mari ma sperie , cand ma adancesc cu orele in lectura si cand izbugnesc , deseori , in plans , fara sa stiu de ce . As fi vrut sa poti sa fi aici , sa-mi dai curajul sa-ti spun lucruri la care mi-e frica si sa ma gandesc , as fi trecut peste falsa iluzie de dragoste pe care mi-ai dat-o , aveam nevoie sa fi prietenul meu . Iar acum , cand cineva se poarta cu mine asa cum tu nu ai fost niciodata in stare s-o faci , de ce imi e dor inca de tine? Si cum ar trebui sa ma port cu acest om care nici nu se gandeste la ce-as putea sa simt eu ?
Imi astern intrebarile fara raspuns. 
Nu-mi doresc sa mai citesc asta , nu imi place cand devin dramatica , dar cum as putea sa ma adresez altfel cand vorbesc despre el ?
Ascunsa

No comments:

Post a Comment

" In ochii fericirii ma uit pierdut si plang. " - M.Eminescu

" In ochii fericirii ma uit pierdut si plang. "  - M.Eminescu