Tuesday, 24 February 2015

Praf si vant

" Acelasi praf doar ca in alt vant... "

Sunt doar eu , ma copleseste tacerea .
O tacere atat de groaznica si de mare de parca tot zgomotul asta superficial  de la suprafata ma afunda tot mai mult in mine .. acolo unde e atat de liniste ..
Cred ca durerea e zgomotoasa .
Durerea urla si coboara in valuri de lacrimi si-ti inteapa pieptul si-ti incetoseaza gandirea si daca au fugit oamenii de ceva pe lumea asta , durere s-a numit .. Si s-a scris despre durere , am scris si eu , au scris atatia...
Dar acum e doar tacere .
Si traiesc asa , cu o liniste totala , e acolo , in adancul meu , o port cu mine zi de zi , ii cunosc prezenta si asa ca dau muzica mai tare , citesc mai repede , ascult mai mult ce spun ceilalti , numai sa nu aud linistea surda .. E o durere ce-o port cu mine la fiecare pas , in fiecare dimineata ... si mi-as dori doar sa mai pot plange .
Mi-as dori sa plang si sa gasesc un mod de a face sa mearga acesta viata... dar nu mai stiu sa plang , parca mi s-au uscat lacrimile , sunt mai puternica sau oare .. mai slaba ?

Eram pe drum si batea vantul si dintr-o data m-am gandit la tine , stii , de parca cu cat fug mai tare de ceea ce ai fost tu , sau noi , cu atat ma prinde din urma ... N-a nins prea mult iarna asta ... si a fost bine , caci imi aminteste de tine zapada ,melodiile alea pe care nu le mai ascult si cartile alea de care mi-ai zis si toate lucrurile ce parca-ti poarta numele , si am sa evit tot ce-mi va aminti vreodata de tine ... Dar eram pe strada si a inceput sa bata vantul asa de tare si haotic .. ca parca a rascolit tacerea din mine .. Si m-am gandit la citatul asta si inevitabil la tine ,  acelasi praf doar ca-n alt vant  , aceeasi durere .. doar ca sub alta forma , ti-as spune eu acum , dar n-am sa mai pot sa-ti mai spun vreodata ceva .. si ma  bucur caci acum , e totul atat de clar .. e atat de liniste ca ma doare din ce in ce mai tare .

E genul de liniste despre care n-as putea povesti nimanui , nu ca as avea pe cineva care sa asculte in orice caz , caci e atat de liniste ca am ajuns sa fiu doar eu ... Nu stiu sa scriu ... nu-mi gasesc cuvintele ... Doar ca e asa o durere tacuta , ca parca s-a obisnuit cu mine , in mine , si eu cu ea si tot asa .. amandoua , zi de zi , in alte vanturi si asa se scurg zilele si nimic nu pare sa fie mai bine .
Imi lipseste durerea ravasitoare ce te consuma ... caci macar stii ca intr-o zi se va potoli , dar durerea asta nu plange , e deja prea veche , mare si permanenta , e o durere de-o viata .
Mi-au spus ca in fiecare zi va fi mai usor , asa mi-am spus si eu .. ca va trece timpul si te voi uita simplu si sigur , ca ma voi trezi dimineata si nu-mi va mai pasa de ce-a fost , ca voi stii unde sa ma duc si cu cine ... ca nu voi mai fi singura . Mi s-a spus ca vor veni alti oameni care vor acoperi incet , incet locul in care stateai tu .. dar poate ca totul a fost o minciuna , fiindca nu conteaza cati mai vin , prin cate vanturi continui sa trec sau cat imi tarasc existenta de pe-o zi pe alta , caci tacerea asta muta ar vorbi despre tine ... si despre altii , dar despre tine ar vorbi cel mai mult , cred ca i-ai fost drag .

Ascunsa
 

Tuesday, 17 February 2015

In lipsa ta

" Sometimes sad is very big . It's everywhere . All over me . " 

    Daca am sa ma trezesc intr-o dimineata singura , adica cu mintea plina de ganduri despre tine dar cu sufletul gol de absenta ta , voi trai intr-o banala rutina , ca si pana acum . Vor fi zile in care voi fi fericita dintr-un motiv oarecare , posibil superficial , ca o ceasca de ceai cam acrisoara , cum imi place mie . Vor fi zile in care voi fi foarte trista dintr-un motiv , de asemenea , inofensiv . Ca o noapte fara somn , ca un vis dureros , ca o stare de frig in suflet si-n piele . Si in acele zile , imi vei lipsi cel mai mult . Voi sesiza in astfel de zile , locul gol din mine , unde stateai candva , tu . O sa-mi doresc sa-l umplu , dar nu cu un altul , caci voi fi prea obosita pentru asa ceva , ci cu tine , din nou si din nou , acum si in fiecare zi . Ma va durea concluzia ca acest fapt nu se mai poate , asa ca-mi voi lua gandul , imi voi continua existenta simpla , voi merge prin frig si uneori voi vedea ceva simplu , ca o culoare , voi auzi un cuvant sau voi simti ceva , ce imi va aminti de tine , o amintire pe care o voi tine acolo , cateva clipe infinite , doar pentru mine .. Apoi voi reveni la existenta mea simpla , voi merge prin frig..
    Nu stiu daca voi plange , poate doar intr-un moment de disperare cumplita , cand totul imi va parea intr-o continua cadere , cand chaosul lui Eminescu imi va cuprinde existenta , intr-o lunga si contemplabila durere. Acum nu mai plang atat de des , nu mai pot , caci uneori as vrea .
Ideea despre tine e ca nu esti prea mult , dar nici prea putin . O singura data mi s-a prelins pe obrazul drept o lacrima usoara , aparent din cauza ta , insa nu am plans niciodata , ceea ce e bine . Imi dai starea de relaxare pe care o doresc atat de mult , simplul sentiment ca daca esti aici , sunt fericita , dar daca nu esti , voi fi in regula . Imi oferi posibilitatea de a fi eu , de a exista cu sau fara tine. Imi umpli monotona viata de ceva prea frumos ce uneori ma doare , fiindca as vrea mai mult .
 Am lasat oameni sa-mi intre undeva mai incolo de suflet ,  s-au adancit in fiinta mea , pana am inceput sa ma pierd pe mine , acestia de care-ti vorbesc , mi-au oferit clipe greu de indurat si multe lacrimi iar amanata dar inevitabila despartire , s-a produs . Absenta lor ma doare si acum , e ca si cum ceva din mine , ca fiinta , e acum la ei , neingrijita si singura . Suna absurd si poate putin poetic .. dar sunt dimineti in care ma trezesc gandindu-ma : aceasta este prima zi din restul vietii mele , fara ei . Restul vietii pare mult si trist iar fiecare zi este intotdeauna mai grea decat ar trebui , caci port cu mine aceasta idee , cum ca am pierdut ceva ce nu voi mai avea . Totul a fost spre bine , ma vindec , as crede . Mi-am acceptat trecutul si incerc sa-mi traiesc prezentul altfel .  Dar tu esti diferit , sau as vrea sa fi . Ai devenit suficient de important incat sa te strecor printre aceste randuri dar nu suficient de important incat sa-mi pierd echilibrul atunci cand vei decide sa dispari din a mea existenta banala .. Astept momentul , cu teama , nu mint . Absenta ta nu mi-e indiferenta , ba chiar ma intristeaza , prezenta ta adauga ceva .. Dar cum pot opri eu deciziile , ideile sau simplele tale trairi ?
    Nu astept si nu sper prea mult , nu astept sa insemn ceva pentru tine iar sa " te pierd " imi pare , acum , ceva normal . Probabil e trist cand ajungi sa traiesti in acest fel , fara asteptari , dar cu o mica urma de speranta , cum ca de data asta va fi altfel . Dar nu va fi , insa e bine , deoarece .. I've survived a lot of things , and I'll probably survive this . ( Salinger ) 

Ascunsa 

Saturday, 14 February 2015

Dintr-un ianuarie pierdut

" I think it's brave to try to be happy . " 
Mi-a lipsit acest loc si cred ca si acest loc mi-a dus lipsa .. 
Nu vorbesc despre blogsfera , vorbesc despre mine in relatie cu o alta eu , mai sincera , mai trista , mai plina de viata .. mi-era dor de eu cea care scrie intr-un loc doar al ei . 
Nu am scris din motive .. tehnice . Un calculator stricat urmat de un laptop stricat au facut scrierea foarte dificila de pe telefon , asa ca zilele ce au trecut , am incercat sa le tin cat mai bine in mintea mea , ca sa le pot transpune aici , cu putina emotie care mi-a mai ramas .
Sunt convinsa ca multe lucruri s-au pierdut in trecerea timpului , ca ceea ce am simtit intr-o anume zi, nu mai e valabil azi si ca poate nu ma mai gandesc cu aceeasi intensitate la momentele ce mi-au intiparit pe fata un zambet , poate si in inima , dar chiar si asa ... as vrea ca din putinul ce mi-a ramas , sa insemnez aici , dintr-un ianuarie pierdut .

25 Ianuarie

Mi-a fost teama la inceput , sa-l vad dupa atata timp , dar imi lipsise . Este unic sentimentul acela ca eviti atat de mult pe cineva , pana ajunge sa-ti lipseasca . Ce sa-ti lipseasca ? Firul de durere ce se strecoara cand il vezi , amintirea vremurilor bune sau simpla lui prezenta ... ? Cred ca-mi lipsea sa ma uit la tine . Doar asa , sa ma uit . Ma gandeam ca am sa te vad si pentru prima oara n-am sa mai simt nimic , caci prea mult timp a trecut si prea multe s-au schimbat iar viata mea e straina de a ta si a ta departe de a mea si uneori as vrea sa te intreb ce mai faci . Doar asa , simplu si inofensiv , sa-mi povestesti despre tine , ca si cum intre noi n-a fost niciodata nimic rau , nimic gresit . Sa-mi povestesti cu usurinta pe care ti-o ofera sentimentul ca stii ca acea persoana nu-ti va face rau , ca nu vrea si ca , mai ales , nu are cum . Ca atunci cand vorbesti cu un strain care va ramane strain , si poti sa-i spui despre ... ce ai acasa , sau ce n-ai , despre cum iti porti inima , despre cum nu-ti place viata ta . Caci ce suntem noi acum ? Doar straini . Dar amintirile au ramas , chiar daca acum ne prefacem ca nu ne-am cunoscut vreodata si ca nici nu vrem .. 
Am trait o senzatie ciudata , poate chiar unica . Mi-era teama ca n-am sa mai simt nimic si ma intrebam debusolata , de ce as vrea sa simt ceva . Ce avantaj , mi-a adus vreodata , faptul ca te-am iubit ? Dar cred ca am inteles ca nu iubesti sa castigi ceva , iubesti sa poti oferi .. Eram convinsa ca ma saturasem de mult sa-ti tot ofer , deseori , fara sa meriti sau poate era doar simpla obisnuinta de a simti ceva pentru tine , poate eram doar neobisnuita sa fiu in preajma ta si sa te vad ca pe un oarecare .. 
Nu mi-a luat mult sa imi dau seama ca m-am temut in van ... A trebuit doar sa te vad , ca sa-mi simt trupul incalzit de sentimente vechi , sau poate noi ?! Am fost reci unul cu altul , ma gandeam ca mi-as dori sa ma vezi frumoasa ... stiu ca ma aranjasem mult , dar voiam sa ma vezi frumoasa si nu stiu cum m-ai vazut , dar stiu cum ne-am simtit ... 
Ne-am simtit bine , caci am inceput sa ne jucam , sa ne jucam ca si cum am face asta zilnic , mi-ai inrosit mana , eu te-am muscat , ne-am lovit si am alergat unul dupa altul si pentru cateva ore , am fost doar noi .. si intr-un joc , ne-am tinut de mana , chiar daca a fost doar pentru un minut .. si tot intr-un joc , ne-am luat in brate , si ma simteam , dupa mult timp , fericita .. Nu stiu daca a fost o iluzie  , dar parca tu-ti doreai mai mult ca mine acea imbratisare . Eram fericita si ceva din zambetul tau imi spunea ca si tu esti , stiam totusi de rapiditatea cu care treceau acele momente , stiam ca n-am sa te mai vad din nou si ca poate nu ne vom mai simti asa niciodata .. As fi vrut sa pot sa te intreb , de ce nu am facut sa fie asa fiecare zi , de ce nu a vrut el si de ce n-am putut eu sa fac ceva , de ce acum este , probabil , prea tarziu ? Fiindca noi suntem infiniti , ma intreb daca ai analizat momentul ca sa intelegi si tu .. cat suntem noi de infiniti . " Noi " nu vorbim cu lunile , ne vedem rar si ne ignoram , dar cand un moment prielnic vine , ceva din ceea ce sunt eu se completeaza tacit cu ceva din ceea ce esti tu , si devine un noi eferm . Dar momentul a trecut , inevitabil . 
Nu mi-ai spus nimic dupa , dar stiu ca putin te-ai gandit la mine , atat cat ti-ai permis sa te gandesti . Ne-am mai vazut cateva saptamani dupa aceea , ne-am salutat politicos din cap , ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat , in fond , suntem tot straini , rareori insa .. ne permitem sa fim noi , sa fim mai mult.
Prietenii care ne-au vazut inca se intreaba daca tacerea noastra este reala , caci noi parca ne cunoastem de-o viata , parca suntem impreuna de ani buni , si chiar mai mult . Mi-ar fi placut sa fiu fericita in fiecare zi , mi-ar fi placut sa te am aproape , dar timpul a trecut iar eu traiesc fara tine de prea mult timp , e trist ca nu facem alegerile corecte la timpul potrivit ...[...]

30 Ianuarie

O atmosfera straina mie .. mult fum de tigara , muzica data la maxim , oameni relaxati  si visatori ce se clatina pe ritmuri de Eminem . Ma simt nepotrivita acestui loc , caci asa si sunt , dar imi place .. si cu fiecare ridicare de volum , vreau sa aud mai mult , sa vad mai mult , sa beau mai mult . 
Iar cand deja incep sa ma simt bine , cand shot-urile incep sa imi incalzeasca buzele , cand prind ritmul melodiilor si deja studiez oamenii care ma inconjoara , sunt fericita .
Mi-as dori sa traiesc asa mai des , si voi trai asa mai des caci e mult pana incepi ... 
Si e baiatul asta detasat de noi toti . Il studiez in felul meu .. cum doar eu stiu sa studiez oamenii , nu neaparat fizic , ci mistic , caut ceea ce-mi transmite . Iar el canta in surdina toate melodiile , una dupa alta , sau poate canta tare , dar nu aud eu . Ma uit la el insistent pana se uita si el la mine , voi zambi . O ora mai tarziu ma cheama intr-o imbratisare , stiu ca nu e ca restul , el are ceva , simte muzica si stiu ca am inteles asta cand se urca pe scena ... 
Are maini calde , mana lui o tine pe a mea si n-o lasa sa cada .. imi amintesc acele maini calde si buzele lui pe fruntea mea , si stiu ca ar putea sa fie mai mult , ca vrea sa ma sarute , si as vrea si eu  dar sunt inca o fata inteligenta si stiu ca asa trebuie sa raman ... Stiu ca toate astea ii vor oferi o imagine de fata usoara , ceea ce eu nu sunt .
Dar apoi trebuie sa plec brusc , iar el tace , iar eu tac si plec si sper sa nu ne pierdem pentru totdeauna , caci stiu ca are ceva sa-mi spuna .. despre el , despre viata .
Si intr-adevar , a avut ceva sa-mi spuna , caci ne-am regasit peste cateva zile .. Si mi-a spus mai multe decat am sperat . Din pacate , nu putem vorbi acum ... dar mi-as dori sa vina timpul cand vom putea , sa purtam discuii lungi si sa-i simt iar mainile calde , pentru un moment , te tin intr-o amintire frumoasa .. Insa a doua zi dimineata magia se sfarsise , mai aveam doar parul imbibat in fum . 

10 Februarie

M-am straduit sa fac totul frumos pentru tine , mi-a parut sincera bucuria ta si sper ca ai vazut in mine ceva mai mult , sper ca m-ai vazut frumoasa si sper ca totul e real . Dar mai mult ca toate , sper ca ai fost fericit , fiindca meriti , fiindca vreau . Sper ca motivul fericirii tale sa fi fost eu .. chiar si pentru cateva minute .

14 Februarie

A fost frumos sa-ti aud glasul chiar de dimineata , desi stiu ca noi suntem mai nimic , uneori mi-as dori sa fim totul . Chiar si asa , ma cuprinde o oarecare tristete pe care nu pot sa ti-o spun , tie , nimanui ..dar ma voi pierde in cuvinte alta data .

Ascunsa

" In ochii fericirii ma uit pierdut si plang. " - M.Eminescu

" In ochii fericirii ma uit pierdut si plang. "  - M.Eminescu