2 ani si o zi

"A trăi pentru a-ți povesti viața ."

 "Pentru mine , blog-ul a fost şi este un loc de .. odihnă. Este locul în care am încercat să nu mai fug , să nu mă mai ascund de nimeni si de nimic , căci aici , sunt eu şi atât ."
- Ascunsa , 28 . 07 . 2013

Ei bine , da , am întârziat . Ieri am făcut doi ani de blogging și nu , nu am uitat nicio clipă doar că am avut pur si simplu o zi frumoasă fără timp de scris . Dar e ok . M-am simțit un pic vinovată la început ceea ce e oarecum straniu așa că m-am gândit la ce înseamnă asta și de aceea acum nu îmi mai pare rău .
Dupa doi ani am început să văd acest blog nu doar ca pe un loc în care scriu tot ce vreau eu , nu doar ca pe un loc secret , nu ca pe un loc în care pot fi eu fără rețineri , ci ca pe o persoană.
Blog-ul ăsta nu mai e de mult "ceva" , este "cineva ", este cineva creat de mine și totuși nu semănăm , blog-ul ăsta e ca un bun prieten mut . El  trăiește să mă asculte pe mine dar în același timp are propria lui personalitate . Adică , dacă ar putea să ia viața sunt sigură că mi-ar spune vreo două să mă trezesc la realitate . Oricum , vă spuneam că mă simțeam vinovată deoarece n-am scris ieri , apoi m-am gândit că dacă blog-ul meu ar putea vorbi porbabil mi-ar spune asta "Fată dragă , cum poți să crezi ca sunt supărat pentru că teoretic mi-ai ignorat ziua de naștere din moment ce ai făcut asta fiindcă erai fericită ? De doi ani sunt martor la drama vieții tale iar acum , în sfârșit , m-ai ignorat pentru că ești fericită!!!! pentru asta merită să mă ignori cât vrei tu . " 
Probabil că sunt nebună , adică ce persoană cu toate facultațile mintale și-ar imagina un dialog cu propriul jurnal , sau blog , sau jurnablog , cum l-am numit prima oară ? Dar... eu îmi imaginez multe deci nimic nou sub Soare , ăsta e farmecul acestui loc , pot să împărtășesc chiar și cel mai ciudat gând .
Dar , revenind la ale noastre , blog-ul meu este un prieten care nu se supără și care mă așteaptă , care se bucură de fericirea mea chiar dacă îl ignor , blog-ul meu are toate calitățile pe care eu nu le am . Dar în lumea reală blog-ul nu vorbește cu adevărat și aici intrați voi , " cei chemati la sfat " Prin comentariile voastre , gândurile sau pur si simplu prin faptul că ați citit ceea ce am scris , fie că știu sau nu asta , reprezintă felul în care a prins viață acest blog , fiindcă , oricum ar fi viața mea , oricât de singură aș fi , scrisul nu îmi e luat și în plus vă am pe voi care vă irosiți minute din viață citind ceea ce eu scriu , iar asta e flatant . Deci , mulțumesc !
Intentionam să citesc tot ceea ce am scris în ultimul an însa normal că n-am făcut asta . Am citit doar postarea de anul trecut , e oarecum amuzant cum au evoluat lucrurile de atunci dar dupa mult timp mă simt  fericită și .. îndrăgostită . Iar de data asta pare să fie reciproc . Și . e.  atat . de . tare .
Voi scrie despre asta .. despre tot ce e frumos în ceea ce trăiesc acum .
 Am făcut destule chestii plăcute în ultima vreme și am realizat că uneori trebuie doar să vorbești cu oamenii , că poți să rezolvi probleme și fără ceartă . Era să-mi pierd o prietenă și aș fi pierdut-o iar dupa aș fi actionat ca și cum nu-mi pasă dar am învățat oarecum din greșeli și am reacționat cu diplomație . Deși ea începuse o ceartă pe care în mod normal aș fi savurat-o , am înțeles că , uneori, deși celălalt se ceartă cu tine ,tu nu trebuie să te cerți cu el .  Poți rezolva lucrurile și altfel și că a discuta și a te certa nu e același lucru . Și am salvat o prietenie . Și sunt mandră .
Nu știu , mă simt bine . Aștept o zi în care să plouă și să nu am nimic de făcut ca să pot intra pe blog-urile voastre , căci nu , nu v-am uitat , eu nu uit chestii niciodată , doar ignor ceea ce e probabil mai rău , sunt leneșă și ... îndrăgostită .
Vă mulțumesc pentru înca un an de sprijin , pentru înca un an de   .. eu !
Doamne , când au trecut doi ani și-o zi ? 
P.S : Să știți că vă citesc comentariile chiar dacă nu pare .. Mulțumesc de mii de ori !
Ascunsa

 " I'm in love with you and if you stay , I promise there's no safer place in the world than right here with me. "

" Chiar dacă sunt beat tot la tine mă gândesc. "
  - Robert , 24.07.2014

Prezent frumos

Life is too short to wake up with regrets , so love the people who treat you right. Stop stressing the ones who don't.

Viața este precum un Montagne russe , întotdeauna imprevizibilă , întotdeauna încâlcită și cu foarte multe urcușuri si coborâșuri . Uneori , viața este atât de imprevizibilă încât , atunci când ești în vârf , când ești cuprins de cea mai imposibilă fericire , nici macar nu te aștepti ca într-o simplă nanosecundă  să cobori în cele mai adânci întunecimi ale tristeții și să nu știi când vei mai fi iar în vârf sau dacă vei mai fi , cât îți va lua acest drum , ce lecții vei învăța și mai ales , cine te va însoți în această călătorie , dacă vei merge singur , cine va pleca , cine va rămâne . 
Dar trecând peste introducerea mea sofisticată , am realizat că sunt și eu , probabil , ca majoritatea muritorilor , egoistă și trădătoare . Exact persoana care atunci când dă de bine  nu mai are grijă ca nu cumva să uite ceea ce a ajutat-o când i-a fost mai greu și , probabil , de aceea n-am mai scris , pentru că mi-e bine .

Pentru că am început să scriu într-un moment de tristețe și pentru că cele mai multe pagini le-am înnegrit atunci când m-a durut mai tare , atunci când a fost de plâns , atunci când am fost mai singură . Acum tind să cred ca viața mea nu mai e așa . Introducerea cu Montagne russe-ul n-a fost așa , ca să fie , a fost pentru că sunt conștientă că aceste momente de bine sunt cronometrate , ca probabil mă voi trezi cât de curând acolo jos și că poate voi fi singură . Dar ce-ar fi viața fără micile ei trucuri , capcane și fără acel neașteptat ? 
Am sincere regrete pentru ceea ce fac , pentru că mi-am promis să scriu , să mă rog , să citesc mai mult căci cu cât te ții mai strâns de toate acestea , cu atât ajung să-ți fie mai dragi și mai esențiale  iar cu cât le faci mai puțin , cu atât ajunge să-ți fie mai greu să te reapuci ... Nu aș vrea să pierd asta , aș vrea să-mi dau silința și totuși nu cred că asta se va întampla deoarece este vorba despre mine .
Trebuie să știți că în ultima vreme am fost destul de ... bine . Am încheiat o relație care probabil era nepotrivită doar pentru că un anumit el , cunoștintă de aproximativ trei ani , prieten bun cu care nu m-aș fi gândit vreodată să trăiesc ceea ce se întâmplă azi a intrat în viața mea cu conversații la telefon până la patru dimineața , conversații cam romantice și cu alte lucruri ce au început să facă inima mea să bată ceva mai alert iar ochii mei să-l privească ceva mai diferit ca până acum , ei bine , asta e , lucruri de genul se întâmplă , căci vorbim despre o adoleșcentă , și cam așa am eu un bun prieten transformat în iubit cu care pur si simplu am început să "fiu" , fără cuvinte care să oficializeze asta , ci pur si simplu... s-a întamplat.
Mai multe detalii despre asta nu îmi doresc sa dau acum  dar gândindu-mă că aceste lucruri mi se întâmplă mie , fata care nu se pricepe la relații mă fac să mă simt diferită , schimbată.
Dar e bine , e frumos și ciudat și diferit... și greu și tare ma tem că voi ajunge iar să sufăr , dar nu despre asta vorbesc acum .
E vara , una ploioasa și mă simt bine , de la unele ieșiri în oraș  la statul pe bancă pe o anumită stradă , la mâncat ciocolată cu A. la ea acasă până adorm la telefon cu el , sau pana îl aud pe el cum doarme și adorm astfel , zâmbind . Uneori mă găsesc rătăcită în cea mai delicioasă-enormă cutie de înghetată  sau printre rândurile unei super-cărți sau pe tumblr sau pur si simplu stând , iar asta , asta e vara și îmi place la nebunie , aș da orice să nu se termine .

De asemenea vreau să spun că am devenit foarte pasionată de citate . De fapt , mereu mi-au plăcut dar in ultimele săptămâni au devenit ceva existențial așa că am fost nevoită să umplu un carton gigantic cu citate de-a lungul câtorva ore și mai am câteva sute adunate din cărțile citite în calculator si peste tot . Iar cartonul e acum pe perete și le citesc iar și iar așa că am decis ca la fiecare postare să caut un citat potrivit . 
Cam asta e rezumatul vieții mele , e un prezent frumos . 
Ascunsa 

Prietenul special

  11 Iulie 2014 - seara 

- Hai , te rog , mai stai cinci minute !

- Nu ! Am stat deja un sfert de ora in plus , o sa am probleme cu tata .

- Bine , atunci inca 180 de secunde  , numar eu , unu ... doi ... 

- Cat stai sa numeri pierzi timpul .

- Bine , hai cinci minute in loc de trei .

- Nu !  Trei .

- Trei jumate ? 

- Trei .

- Bine , ramane patru .

- Esti imposibil . Uite cum facem , daca zici ceva super interesant stau cinci minute .

- Ok . Vrei sa fii prietena mea  ?

- ... Ăăăăăă , poate nici chiar atat de interesant....

...am blog-ul asta de aproape doi ani si e prima oara cand scriu despre....prietenul meu .. adica .. "iubitul" meu. Asta suna asa .. ciudat .

Nu imi place si nu mi-a placut niciodata termenul de "iubit" , nu mi se potriveste si mi se pare o denumire prea neprietenoasa asa ca m-am gandit ca... aici pe blog o sa-i spun Prietenul special .

Nu-mi vine sa cred .. adica , nu-mi vine sa cred . Chiar am un Prieten special , un prieten special care ma place si pe care il plac si eu , un prieten special , al meu si doar al meu . El nu a oscilat intre mine si fosta , nu mi-a frant inima ( inca ) , nu m-a facut sa ma indragostesc si apoi s-o lase balta , n-a fost indiferent , nu a fost ca .... toti ceilalti baieti de pana acum.

Nu eram pregatita pentru o relatie , cred . Vreau sa spun ca ... voiam sa ne mai cunoastem , imi era frica si inca imi e frica pentru ca de data asta chiar imi doresc sa mearga .

- Nu pot sa raspund acum ... adica , nu ma asteptam la asta, nu acum cel putin , puteai sa ma anunti de ieri ce aveai de gand .

- * rade *

- Daca nu vrei inteleg , nu se schimba nimic . 

- Nuuu , adica , nu ca nu , doar ca ... eu .. ăă , trebuie sa vorbesc cu A.

- * rade * 

- As vrea sa ma mai gandesc ..

- E ori da , ori nu .

- Bine .

- Bine da sau bine nu .

- Da.

- Da ?

- Da .

- Serios ?!

- Da.

- OK .

Si apoi vrea sa ma sarute . Iar eu nu-l las . Iar el rade . Iar asta mi se pare ciudat rau . Adica.. nu ciudat in sensul rau , ciudat in sensul de * Doamne ,  ce  se intampla cu mine !?!?! *

- Uite ... e doar ca , vreau sa mearga , adica , esti sigur ca ma placi ?

- Da .

- De ce ?

- Pai , daca nu te placeam nu mai voiam sa fiu cu tine .

- Asta nu e destul .

- Ce vrei sa mai spun ?

- Trebuie sa merg acasa.

- Inca trei minute .

- Nu.

- Ba da . 

- Nu ma pricep la relatii...

- Pai , nimeni nu se pricepe , cred.

- Da dar eu sunt un esec total , adica ultimul tip cu care am vorbit m-a lasat pentru fosta iar penultimul ... cu penultimul a fost si mai rau ! A fost atat de rau incat daca-l vad pe strada imi vine sa-l dau cu capul de pereti si sa trec peste el cu masina , atat de rau ca nu suport nici macar sa trec pe langa el ! 

- * Rade *  Pai ... nici macar n-ai masina , adica , n-ai permis .

- Da , ma rog . Esti sigur ca o sa mearga... ? Adica vreau sa mearga , nu vreau sa , nu vreau sa fie naspa si de data asta.

- Nu stiu daca o sa mearga dar ... daca nu merge asta e , ramanem prieteni .

- Asta e cea mai stupida replica , nimeni nu ramane prieten . In fine ..

- Deci e da sau nu ca nu mai inteleg...

- Da...

- Nu te oblig .

- Stiu .. chiar vreau doar ca ..

- Esti timida .

 - Nu sunt .

- Ba da . Se vede pe fata ta .

- Nu-mi spune ca sunt timida , nu sunt timida , bine , poate putin .

Si apoi ne-am imbratisat si a fost asa ... electrizant . Adica , ma simteam ca si cum  fiecare respiratie imi traversa tot corpul si simteam ca si cum as fi vrut sa tremur si tot ce ma gandeam era " Am uitat cat de bine e sa simti chestiile astea .. " 

- Esti asa mare .

- Da , imi place ca esti micuta . ( E atat de mare incat urechea mea era chiar pe pieptul lui si acum nu ca imi imaginam sau eram prea cuprinsa de moment dar  ii auzeam inima , serios , n-am auzit in viata mea o inima atat de clar )

- Nu-mi vine sa cred ca suntem impreuna . Zice el .

- Da..

- Stii hanoracul meu pe care l-ai imbracat in seara cu focul ?

- Da.

- Miroase a tine .

- Serios ? * rad *

- Da .

- Nu-l mai speli .

- Nu. * rade *

Si ma pupa pe frunte si pe cap si era asa de ... Doamne ! Si telefonul lui suna intr-una si nu raspundea apoi s-a enervat chiar cand a sunat A. iar raspunsul lui a fost  " STRICI MOMENTUL , PA ! " , iar asta mi s-a parut super tare . 

Si abia asteptam sa ma duc acasa  dar nici n-am intrat bine pe usa ca A. m-a sunat si mi-a spus ca el a ajuns la ei la banca si ca a zis ca e fericit ... iar eu am intrat in casa * m-am certat putin cu tata pentru ca am intarziat cam mult.. * dar cui ii pasa , abia asteptam sa-mi anunt toti prietenii ....

Si da , chiar am memorat tot dialogul ! 

P.S : Era luna plina si stele pe cer iar aerul era curat pentru ca plouase  . Parca eram desprinsi din poeziile lui Eminescu .

Ascunsa

Summer nights

    Ca tot vorbeam despre amintiri frumoase... este amuzant cum ele apar in viata noastra atunci cand nu te astepti , ca niste daruri pe care viata ni le ofera ca sa ne ajute sa continuam atunci cand durerile ne inconjoara si sa ne ajute sa intelegem ca putem avea si clipe frumoase .
Aseara a fost una din acele zile cand viata , Dumnezeu , poate amandoua , mi-au facut mie un astfel de cadou .
Eram inconjurata de oameni in prezenta carora ma simt bine iar printre ei se aflau doua persoane care-mi fac viata mai frumoasa , doua  persoane la care tin , doua persoane care merita iubirea mea dar pe care deseori mi-e frica sa le-o acord . E frumos sa realizezi ca esti fericit si fara oamenii fara de care credeai ca nu poti trai . Poate ca ei au lasat un gol in viata ta , poate ca iti lipsesc , poate ca viata ta n-o sa mai fie niciodata la fel fara ei dar cel putin realizezi ca poti sa zambesti in ciuda acestor lucruri , ca poti sa zambesti pentru tine si ca poti sa gasesti alti oameni care sa te faca sa zambesti . Acesti noi oameni niciodata n-o sa-i poata inlocui pe cei din trecut la fel cum nici pe ei nu o sa-i poata inlocui nimeni , dar e ok asa , e ok pentru ca e frumos sa vezi cati oameni minunati ai intalnit si cat de unici sunt fiecare in viata ta .
Aseara am aprins un foc langa o banca , era un foc mic facut din ambalaje si iarba gasita prin jur , era un foc intretinut greu , un foc facut pentru a.... alunga tantarii .
Si era tare . Eram entuziasmata pentru ca ma gandeam ca n-am fost niciodata intr-o tabara si ca mereu mi-am dorit , eram entuziasmata pentru ca m-am simtit ca si cum tabara a venit la mine , cum stateam noi acolo , in jurul focului . Era interesant cum lumina lui ne punea sclipiri in ochii si cum semi-luna parca se lupta cu norii ca sa poata sa ne vada . 
Eram doar noi si-un foc .
Iar eu  probabil ca eram singura care simtea toate astea , ei nu vor stii niciodata cat de fericita am fost atunci . Eram imbracata in hanoracul lui care-mi venea peste genunchi pentru ca da  , cred ca incep sa ma indragostesc de altcineva insa nu vreau sa ma gandesc la asta fiindca dragostea inseamna suferinta iar eu nu vreau sa sufar iar , vreau sa raman asa .
Si cu toata astea n-am putut sa refuz glumele si acele "conflicte " ce-l faceau sa ma imbratiseze si imi pare rau ca trebuia sa fie o imbratisare scurta , ca sa nu lase loc de interpretari . Imi pare rau ca a trebuit sa-mi iau bratele din jurul lui si sa-l indepartez  ca sa nu fiu inconjurata de glume si tachinari din partea celoralalti .
Dar hanoracul lui a fost pe mine , si mi-a placut .
Iar cand  stateam jos langa foc , A. m-a intrebat asa , doar pentru noi daca sunt fericita si am spus ca da iar ea a spus " da ? " iar eu am spus " da " si parea fericita pentru ca dupa atata vreme .. am spus da . Am spus da fara sa gandesc .
Iar seara asta care n-as fi vrut sa se termine s-a incheiat cu mine , el , A. si inca o persoana cand am aprins un lampion chiar langa casa mea iar dupa ce ei au pleacat am ramas singura pe strada si m-am uitat la el pana ce s-a stins si a cazut , pana ce-a ramas doar noaptea . Si nu se putea sa nu-mi pun si o dorinta .. 

Ascunsa