7 August

7 August

       Nu mai e prea clara in mintea mea imaginea acelei nopti dar stiu ca oscilam intre bucurie si o stare absurda de neimplinire .
Asa sunt , uneori , oamenii . Neimpliniti . Pare ca au tot ce si-au dorit vreodata sau macar mai mult decat obisnuiau sa aiba dar poate ca implinirea nu consta in cat de multe ai , ci cat de importante  sunt acelea putine ...
        Era seara si ne tineam de mana prin multimea galagioasa , prin orasul plin de lumini colorate , prin amestec de sunete si mirosuri . Abundenta asta coplesitoare ma face sa-mi lipseasca si mai mult linistea toamnei . Suna a cliseu dar daca-mi amintesc cu adevarat ceva din noaptea aceea , este acest peisaj clasic.
Uneori zambeam si ma simteam bucuroasa ca sunt acolo , ca-mi traiesc viata , ca sunt cu tine . Alteori nu intelegeam ce inseamna toate acestea , de ce tin de mana un baiat care nu ma cunoaste , nu ma intelege si pe care nu-l iubesc ? Dar iubesc oare pe cineva ? Nu . Am pe altcineva mai bun ? Nu . Mi-ar fi fost mai bine singura in noaptea aceea ? Nu .
Deci asta ar trebui sa insemne ca sunt fericita ? Nu .
Asa ca , in ciuda zambetului pe care-l afisam din cand in cand in banalele noastre conversatii , nu ma simteam fericita si mi-as fi dorit sa fiu acolo cu cineva care sa observe acest lucru .
Nu stiu cum te simteai tu , daca tinandu-ma pe mine de mana te gandeai la noi , la mine . Daca ti se parea ca sunt frumoasa sau daca si tu ti-ai fi dorit sa fi cu altcineva , in alt loc .
Presupun ca nu vom stii niciodata .
Nu ma simt vinovata si nu regret relatia noastra , nu te-am folosit . M-am straduit sa fiu cu tine si sa absorb clipele noastre pe care nu le vom mai avea niciodata si de multe ori a fost mai mult decat speram sa capat . Nu esti ceea ce am nevoie , niciodata nu vei fi , sunt mult prea complexa , nehotarata si plina de ganduri nespuse ca cineva ca tine , cu idealuri marunte , sa ma poata completa . Dar ai fost placut , ai fost o dragoste de vara , simpla si nevinovata si tineam la tine . Chiar si acum , dupa ce ai stricat mica relatie pe care o infiripasem , pot spune ca te-am indragit si ca nu regret desi , chiar si tu , m-ai dezamagit .
Daca ar fi sa-ti vorbesc vreodata , sa-ti spun deschis tot ce am simtit atunci si tot ce simt acum as vrea sa stii ca nu scriu despre tine . Oamenii care au schimbat ceva in mine , la mine au umplut randuri aici dar tu n-ai fost unul dintre ei , acum scriu doar despre mine .. sunt personajul principal al acelei nopti iar tu ai fost un rol secundar , imi pare rau s-o spun ..
Scriu fiindca vara asta s-au petrecut asa de multe incat cu greu le mai pot aprofunda asa ca toata aceasta introspectie imi e vitala , incerc sa mai salvez putinele simtamite ce mi-au mai ramas ca sa pot sa descriu mai bine si mai clar .. ca sa pot sa-mi amintesc , sa vad ce urme lasa o vara in viata unui om .
       Mi-a placut sa te sarut . Mult , profund , incet sau apasat . Te-am sarutat intruna . Ai venit in viata mea cand am avut nevoie de cineva pe care sa-l sarut si care sa ma sarute , care sa nu ma lase si care sa ma stranga in brate . Mi-ai acoperit doar trupul cu toate acestea , sufletul mi-era imun si gol , dar a fost suficient pentru atunci...
Tineam la tine si erai departe de tot trecutul meu plin de drama , de toti baietii la care am tinut candva si poate ca , intr-un final , noi doi am fi avut o sansa reala , dar povestea asta a fost sa fie una scurta , asa cum sunt atatea alte povesti .

Ascunsa