vesnica sfarseala

" You're gonna catch a cold from the ice inside your soul . " - Christina Perri

Am tinut in ochii  lacrimi , gandindu-ma la momentul in care voi ajunge acasa si voi putea , in sfarsit , sa le dau drumul peste obraji , sa mi se scurga pe gat , sa mi se topeasca in palme . Intr-un final , am sfarsit cu ochii limpezi , parca plini de o durere pe care o vad doar eu , pe care o stiu doar eu , sentimentele tumultoase intesandu-se , undeva , adanc in mine .
Din ce cauza , oare , as fi vrut sa plang ... as fi avut nevoie sa plang .. Din cauza a ceea ce-am iubit candva si , cumva , dupa asa de mult timp , inca ma raneste aceasta prezenta ? Mi-ai spus ca " ai iubit-o " iar eu am zambit ironic in sinea mea , gandindu-ma ca nu stii nici pe departe ce inseamna asta , poate ca nici eu nu stiu , dar tu pari bine si iubirea ta cea mare s-a strins , probabil , la fel de repede pe cat a inceput si uite-ma aici , pe mine , dupa aproape doi ani inca pasandu-mi de tine , inca imi doresc sa plang de oroarea de a nu te fi avut .. acum nu te mai vreau , dar e ceva in mine ce parca se sfarseste de fiecare data cand te vad . Poate daca cuvintele tale n-ar mai fi atat de reci , atat de grele , m-as simti si eu , mai usoara  . Mi-as dori sa nu ma mai simt urata in preajma ta , nesigura si parasita , macar o data .
N-as putea sa-ti spun ca stiu ca sunt depasita de orice , mi-ai spus ca sunt proasta si n-am putut sa raspund nimic inapoi  fiindca ce alt cuvant m-ar putea descrie mai bine ?
Am facut , atunci , cum am stiut dar n-am reusit sa fiu niciodata mai buna , pentru tine .. si uite-ma , doi ani iar tu prabusesti ,  vesnic , ceva in mine .
Sunt doi ochi plini de nepasare si-o gura zambitoare in spatele carora se ascunde , de fapt , ceea ce ma sunt. In realitate sunt doar o fata deznadajduita si inutila . O fata ce nu poate face nimic pentru ea , dar nici pentru altii . Nu dobandesc , mai niciodata , ce trebuie iar cand ma uit la tine , vad tot ceea ce sunt cu adevarat , poate din cauza ca si tu ai vazut . Tu esti o oglinda , ma faci sa realizez ca toate lacrimile pe care le-am inghitit pana s-au uscat sunt inca acolo , in faptura asta ce ingroapa in ea o epava plina de nimic , de prea mult , de prea multe .. lipsuri .
Ce insemn eu , niste carti ce-mi dau iluzia unei vieti mai putin anoste , un scris enigmatic , neinteles uneori nici macar de mine si cateva persoane ce-mi amintesc , prin frumusetea lor si a vietii , de tot ce eu nu am ..
Poate ca tu ai fost un inceput , dar eu ma sfarsesc mereu din cauza ta , ma bucur ca te vad atat de rar , esti singurul care-mi aminteste mereu ca nu sunt , nici pe departe , ceea ce pretind a fi .. ca in fond , sunt nesfarsit de ... trista .

Ascunsa