Nu stiu ce-i cu mine

     Ieri
Ma trezesc devreme . Imi e inca foarte somn desi am dormit mai mult decat suficient . Privesc camera scaldata in lumina , ma enerveaza , nu se potriveste cu starea mea .
In ultimele zile am inceput sa-mi apreciez din ce in ce mai mult patul , mi se pare foarte confortabil , mai mult ca oricand , e singurul loc care ma face fericita in ultima vreme .
Merg la liceu , aceeasi stare . 
Nu vreau sa fiu acolo , vreau sa fiu acasa . Nu-mi place nimic , nu vreau sa stiu , nu vreau sa mai aud niciun cuvant despre Enigma Otiliei .
6 ore . Nu-mi pasa ce s-a intamplat in primele cinci , am continuat sa citesc . Nu-mi pasa ce fel de profesori m-au vazut , am continuat sa citesc .  As fi vrut sa plang , cartea asta chiar e trista . Initial ma plictisisem de ea , dar acum , cand totul devine trist , incepe sa-mi placa , nu vreau sa ma mai dezlipesc de ea .
Mai am 300 de pagini din 925 .
Ma uimesc fitele unei colege , imi e imposibil sa-mi dau seama cum poate cineva sa vorbeasca asa cu un profesor , sunt enervata ca profesorul nu-i da ceea ce merita . In pauza , aceeasi colega imi spune sa plec de langa banca ei " n-ai ce sa-mi spui " , imi zice . 
Ma enervez , ii zic ca nu eram la banca ei , ca nu voiam  sa-i spun nimic , sa lase fitele astea , sunt pe cale sa explodez . Vreau sa-i spun ca habar n-are pe ce lume traieste , ca e vulgara , needucata , fitoasa si proasta . Vreau sa-i spun sa-si traga bluza aia mai jos ca m-am saturat sa mi se opreasca privirea pe chilotii ei roz in dungi , vreau sa-i spun ca daca nu a fost educata sa ramana acasa  , ca de prosti ca ea sunt satula .
Sunt pe cale sa-i spun toate astea , ii zic totusi doar sa termine cu fitele , imi zice " hai lasa-ma ,  n-ai terminat ?! " Acum chiar sunt nervoasa . Vreau sa ma infig in parul ei , dar sunt prea calma , educata , fricoasa sa fac asa ceva . O colega intervine , tac din gura , dar tin minte . 
Merg la A. , ma respinge , e rece . Dupa acea intalnire si acea cearta , dupa pagini intrgi citite , pagini triste , ceva se intampla cu mine . 
Nu mai spun niciun cuvant , A. si colega de banca ma vad , ma intreaba cu o privire " afectata " ce am , le spun ca n-am nimic , nu simt ca as avea ceva . Imi spun ca mint , ca se citeste totul in ochii mei , ca se vede pe fata mea , ca vreau sa plang . 
Insist cu " N-am nimic , pe bune . " 
In sfarsit se suna , merg pe drum , tacuta .
Sunt in microbuz , imi dau locul unui domn in varsta , tot ce mi-as fi dorit era sa stau jos , dar ma rog. Stau cu privirea atintita in jos , ochii mi se umezesc constant , vad in ceata , respir adanc , nu vreau sa ma vada cineva , nu vreau sa fac o scena .
Nici macar nu stiu de ce plang . Ma rog la El , ii spun sa ma ajute , ma simt disperata , un copil plange tot drumul , plange rau , tare , imi vine sa mor . Nu-mi plac copiii , dar cei care plang sunt de-a dreptul insuportabili .
Ajung acasa , nu mai pot nici sa plang . Vreau sa-mi invat dar nu pot , nu pot sa gandesc ,nu pot sa fac nimic , nici nu-mi mai pasa ca probabil  o sa iau nota mica  la teza.
       Azi 
Imi suna ceasul la 6:30 .
La 7 ma ridic din pat , afara ploua , e intuneric . Imi place , se potriveste . 
Incep sa invat la engleza , nu inteleg nimic , ma enerveaza , inca imi e somn , incerc sa invat , sper sa tin minte , sper sa stiu . 
Apoi .. nu mai stiu ce sa repet , totul imi pare chineza . Fac un dus , dau muzica la maxim , las usa deschisa . Asta e una din marile mele placeri , sa fac dus in timp ce se aude muzica mea preferata . Si totusi , nimic nu se schimba , inca ma simt deprimata, trista , n-am pic de vlaga.
Citesc la istorie , tot nu ma simt bine . Imi place istoria si-mi place proful mai mult ca materia , el e unul din cele trei motive pentru care inca ma mai duc la liceul asta , sper din inima sa merite .
El e unul din cele trei motive care ma fac sa vreau sa raman , simt ca n-ar putea sa-mi placa istoria daca ar trebui sa ma invete altcineva , simt ca trebuie sa raman langa materia asta pe care abia acum am descoperit-o.
Ma gandesc totusi ca e prea putin ca sa ma lupt cu toti oamenii astia , nu mai suport , nu asa voiam sa fie .
Azi nu vreau s-o vad pe A. , ma raneste  ,nici nu mai vorbim . 
Ieri nu m-a lasat s-o iau in brate , as fi vrut doar s-o iau in brate , i-am spus pe un ton glumet " De ce nu ma lasi  ? De ce nu ma ia pe mine nimeni in brate ? De ce nu ma iubeste nimeni ? " 
Aceleasi intrebari mi le pun si azi ... chiar nu stiu ce sa fac .
As vrea sa stau acasa , singura , sa plang , nu stiu ce-i cu mine , nu stiu de ce .
Ascunsa