Vara

   Cand holurile scolii erau inca pline de elevi obositi , entuziasmati , emotionati sau enervati , singurul gand ce-mi venea frecvent in minte era acela de a scrie , fix in prima zi de vacanta , impresiile pe care mi le-a lasat acest an . Bineinteles ca nu m-am tinut de promisiune , caci la urma urmei este vorba despre mine  , nu fac niciodata ce-mi propun si de aceea evit sa-mi fac planuri .
Deci da , n-am mai scris pentru ca nu am gasit ... nu stiu , momentul . Am avut impresia ca nu am nimic ce mi-as dori sa-mi amintesc legat de anul asta , ca nu am nimic ce sa merite insemnat aici , dar imi dau seama ca de cand tin acest jurnal , n-am invatat mare lucru despre ceea ce inseamna el cu adevarat . Nu e vorba doar de a tine minte , este vorba despre faptul ca scrisul ajuta oamenii sa-si pastreze... " umanitatea " ( influenta de la The Vampire Diaries ) . In ultimele luni am fost efectiv depresiva , de la plans pana la ideea ca indiferenta este cea mai buna n-a mai fost mult . S-au intamplat multe , am alungat de langa mine o gramada de oameni pe motivul ca daca nu m-au tratat cum consideram eu ca merit , nu aveau ce sa caute in viata mea . Am invatat sa nu-mi pese dar o data cu asta a venit si o viata lipsita de sensibilitate si sentimente .
M-am indepartat de tot ceea ce ma mai facea oarecum sa simt ceva... 
Nu am mai citit si in ultima vreme sa stau macar o ora cu o carte in mana a devenit aproape insuportabil , practic imi vine sa dorm , nu am mai scris , de desenat nici nu se pune problema , abia daca imi mai amintesc zilele in care eram practic innebunita dupa aceasta activitate . Nu am mai citit nici lucrurile scrise de ceilalti bloggeri si abia daca am mai stat pe tumblr. Iar cel mai rau  ,nu m-am mai rugat asa cum obisnuiam s-o fac candva.
De lucrurile acestea nu sunt mandra . Ideea este ca ... nu poti sa nu suferi atata timp cat iti pasa  de oameni , de viata , de tine , de Dumnezeu . Imi dau seama ca e bine sa suferi uneori , caci asta te face om , insa eu nu am mai acceptat ideea si am pierdut controlul . Acum ma simt rece si indiferenta , practic , nu prea-mi mai pasa de .. nimic . Si toate activitatile pe care le faceam inainte ma tineau aproape de latura mea umana , scrisul , cititul , arta sunt daruri pe care Dumnezeu ni le-a dat pur si simplu... pentru a ramane langa El , iar alungarea acestor lucruri este o gresala de proportii colosale.
Sa nu mai spun ca suferinta tot exista , undeva acolo , doar ca este... adormita .
Nu vreau sa ma pierd si mai mult de atat , imi doresc sa incep din nou sa fac ceea ce obisnuiam inainte pentru ca ... doar de asta exista vara , doar de asta exista aceste lucruri frumoase.. sa te faca fericit si sensibil . Trebuie sa devin iar .. eu . Sa fac lucruri frumoase , sa citesc , e o vara pe care n-am s-o mai traiesc niciodata  si nu vreau sa o pierd stand degeaba doar fiindca nu-mi mai pasa de nimic . 
Acum ma simt bine .. sau , ok . Ma simt ok .
Dupa multa vreme ma simt ok . Am " pofta de viata " , imi doresc sa fac lucruri si sa ma trezesc dimineata ( 12-13 ) nu mai este o oroare . Doua persoane dragi au revenit in viata mea iar asta este ... ok , e bine . Am scapat in sfarsit de liceu , despre cum mi s-a parut acest an voi scrie cat de curand posibil  dar nu va asteptati la o postare vesela  pentru ca a fost aiurea.. rau de tot . 
Partea buna este ca avand in vedere situatia mea din vara trecuta , cand stateam in casa toata ziua , singura si fara prieteni , vara asta pare ceva mai buna . Ies afara in fiecare zi si ma simt bine, mi-am facut prieteni noi , de fapt sunt amici nu prieteni iar  uneori ma simt frumoasa.. Si acum ceva timp am primit o imbratisare de la un baiat .. special. Nu stiu daca eram eu foarte rece insa el era atat de cald incat as fi vrut sa nu-i mai dau drumul niciodata .
Vara asta imi doresc sa fac multe lucruri  dar n-am sa scriu ce vreau sa fac fiindca v-am spus ca planurile mele nu tin insa cred ca v-ati dat si voi seama care sunt acele planuri . 
Multe mai sunt de spus dar ma opresc aici . 
Vara fericita !
Ascunsa