Să iubeşti viaţa

De-a lungul timpului ajungem sa iubim foarte multi oameni in foarte multe feluri  si de aceea consider ca oamenii sunt vulnerabili , pentru ca iubesc , si asa trebuie sa fie . 

Ma gandeam azi ca sunt extrem de multi oameni tristi , care se taie sau apeleaza la fel de fel de "Trucuri" pentru a-si pacali durerea si poate ca , desi ei nu vad asta , aleg mai mereu cele mai proaste porti de scapare. Sunt multi oameni singuri ce-i drept , oameni neintelesi , oameni tristi si dezamagiti si desi am si am avut si eu durerile mele , stiu ca au fost minore pe langa problemele altora . 

Si cu toate acestea , cred ca viata merita traita , cred ca viata merita iubita , cred ca Dumnezeu nu ne-a aruncat pur si simplu pe acest Pamant pentru a ne chinui sa supravietuim , cred ca ne-a oferit mult mai mult de atat . Lucruri ce ni se par atat de firesti , dar care pe mine cel putin ma fac sa-mi doresc sa traiesc la nesfarsit , pentru ca niciodata , dar niciodata nu m-as putea satura de ceea ce mi se ofera poate fara sa merit.

Iubesc o multime de lucruri , trec prin o multime de stari si pe langa o multime de oameni , in fiecare zi .

Si varsta mea e pe atat de enervanta pe cat e de .. amuzanta ? 

Cine stie , poate in cativa ani nu voi mai putea sa iubesc viata pentru ceea ce-mi ofera ea , din punctul meu de vedere , gratis ?

Sunt indragostita de ploaie , iubesc ploaia in toate formele ei , iubesc ploaia ce se napusteste torential peste tot ce exista , ca o iubita ce tocmai si-a prins marea dragoste inseland-o , sau blanda si domoala ca o mama ce-si leagana pruncul , cu picaturi mari sau mici sau ... ei bine , oricum , dar in orice caz frumos .

Iubesc vacantele , nu aia de vara , aia in general nu-mi place . Iubesc vacantele astea mici pe care le doresti tot anul si care ai dori sa nu se mai termine . Cui ii pasa de oameni cand ai carti , ploaie , muzica , natura ? 

Nu-mi pasa cat sunt de dezamagita sau de singura sau de cat imi lipsesc unii oameni sau de cat de mult as vrea sa plang uneori , chiar nu-mi pasa pentru ca chiar nu conteaza . 

Iubesc viata si voi iubi viata pentru diminetile in care sunt singura acasa , cu muzica la maxim , facand un dus fierbinte cu usa de la baie deschisa ca sa ma pot delecta pe cele mai superbe voci ce rasuna din boxele din camera mea . Aceste dusuri e unul din motivele pentru care merita sa traiesti si pentru care ador sa fiu singura acasa , cand e atat de liniste , cand pot sa merg zgribulita si desculta pe gresia rece , ingramadita in vesnicul meu halat roz , cu picaturi de apa ce-mi cad siroaie pe frunte , obraji , gat ...  

Iubesc marea asa cum e ea cand e singura , curata si sincera . Detest orasul asta pe timp de vara , ticsit de oameni , masini , magazine , cluburi si chestii in care sunt asa multi oameni . Sunt o persoana egoista . Nu-mi place sa-mi impart orasul , nu-mi place sa impart marea , nu cu ei . Fiindca vara , marea nu mai e a mea , nu mai pot s-o privesc si nu mai pot s-o vad de oameni , nisipul e plin de resturi de tigari , ma tai in scoici atunci cand sunt in picioarele goale , copii imi dau in cap cu mingii iar femeile umbla dezbracate prin fata mea ... 

Si toata natura se murdareste . Dar atunci cand orasul are doar ceea ce trebuie sa aiba , adica doar pe noi , cei ce am fost mereu aici , totul e perfect . Ieri am fost sa vad marea , e asa limpede si curata incat m-as arunca in ea , desi e rece . Era linistita , imi auzeam pasii pe scoici . Era frig , mereu e frig .. Era aerul ala sarat care-mi aminteste de cineva , era atmosfera aia pustie . Si-as fi vrut sa stau acolo toata ziua , sa ma intind pe nisip si sa ma uit la pescarusi , dar a inceput sa ploua . Tare , vijelios . Si-as fi ramas , dar nu am putut caci nu eram singura asa ca

ne-am ascuns sub o terasa si desi ceilalti erau nervosi , as fi vrut sa rad de situatie  . Pentru ca aveam tot ce-mi puteam dori . Aveam mare , ploaie , ciresi infloriti si aer curat .

Iar azi am stat in casa , am stat la geam si-am ascultat ploaia , la fel de furtunoasa . Am citit si pur si simplu am stat , am cantat , m-am uitat la ploaie ,am citit , si-am stat .

Si pentru astfel de lucruri , pentru prajituri , pentru cartofii prajiti , pentru ca ador sa beau Nestea direct din sticla , pentru ca iubesc stelele , ploaia , cirestii infloriti din fata casei si felul in care petalele albe si mici imi intra pe geam si se astern pe covorul negru atunci cand bate vantul....pentru astfel de motive iubesc viata.

Pentru ca astfel de lucruri exista , pentru ca mi-as dori sa ajung batrana si inca sa ador sa mananc inghetata direct din cutie catarata in varful patului si uitandu-ma la anime si pentru ca sunt atat de multe chestii faine pe care vreau sa le fac si la care deseori nu ma duc eu , ci vin ele la mine , pentru chestii de acest gen merita sa iubesti viata . 

Si-as scrie o carte despre " de ce merita sa iubesti viata..." dar deocamdata ma opresc aici . Merg sa ma inghesui in pat si sa citesc Anna Karenina .

Ascunsa