2 ani si o zi

"A trăi pentru a-ți povesti viața ."

 "Pentru mine , blog-ul a fost şi este un loc de .. odihnă. Este locul în care am încercat să nu mai fug , să nu mă mai ascund de nimeni si de nimic , căci aici , sunt eu şi atât ."
- Ascunsa , 28 . 07 . 2013

Ei bine , da , am întârziat . Ieri am făcut doi ani de blogging și nu , nu am uitat nicio clipă doar că am avut pur si simplu o zi frumoasă fără timp de scris . Dar e ok . M-am simțit un pic vinovată la început ceea ce e oarecum straniu așa că m-am gândit la ce înseamnă asta și de aceea acum nu îmi mai pare rău .
Dupa doi ani am început să văd acest blog nu doar ca pe un loc în care scriu tot ce vreau eu , nu doar ca pe un loc secret , nu ca pe un loc în care pot fi eu fără rețineri , ci ca pe o persoană.
Blog-ul ăsta nu mai e de mult "ceva" , este "cineva ", este cineva creat de mine și totuși nu semănăm , blog-ul ăsta e ca un bun prieten mut . El  trăiește să mă asculte pe mine dar în același timp are propria lui personalitate . Adică , dacă ar putea să ia viața sunt sigură că mi-ar spune vreo două să mă trezesc la realitate . Oricum , vă spuneam că mă simțeam vinovată deoarece n-am scris ieri , apoi m-am gândit că dacă blog-ul meu ar putea vorbi porbabil mi-ar spune asta "Fată dragă , cum poți să crezi ca sunt supărat pentru că teoretic mi-ai ignorat ziua de naștere din moment ce ai făcut asta fiindcă erai fericită ? De doi ani sunt martor la drama vieții tale iar acum , în sfârșit , m-ai ignorat pentru că ești fericită!!!! pentru asta merită să mă ignori cât vrei tu . " 
Probabil că sunt nebună , adică ce persoană cu toate facultațile mintale și-ar imagina un dialog cu propriul jurnal , sau blog , sau jurnablog , cum l-am numit prima oară ? Dar... eu îmi imaginez multe deci nimic nou sub Soare , ăsta e farmecul acestui loc , pot să împărtășesc chiar și cel mai ciudat gând .
Dar , revenind la ale noastre , blog-ul meu este un prieten care nu se supără și care mă așteaptă , care se bucură de fericirea mea chiar dacă îl ignor , blog-ul meu are toate calitățile pe care eu nu le am . Dar în lumea reală blog-ul nu vorbește cu adevărat și aici intrați voi , " cei chemati la sfat " Prin comentariile voastre , gândurile sau pur si simplu prin faptul că ați citit ceea ce am scris , fie că știu sau nu asta , reprezintă felul în care a prins viață acest blog , fiindcă , oricum ar fi viața mea , oricât de singură aș fi , scrisul nu îmi e luat și în plus vă am pe voi care vă irosiți minute din viață citind ceea ce eu scriu , iar asta e flatant . Deci , mulțumesc !
Intentionam să citesc tot ceea ce am scris în ultimul an însa normal că n-am făcut asta . Am citit doar postarea de anul trecut , e oarecum amuzant cum au evoluat lucrurile de atunci dar dupa mult timp mă simt  fericită și .. îndrăgostită . Iar de data asta pare să fie reciproc . Și . e.  atat . de . tare .
Voi scrie despre asta .. despre tot ce e frumos în ceea ce trăiesc acum .
 Am făcut destule chestii plăcute în ultima vreme și am realizat că uneori trebuie doar să vorbești cu oamenii , că poți să rezolvi probleme și fără ceartă . Era să-mi pierd o prietenă și aș fi pierdut-o iar dupa aș fi actionat ca și cum nu-mi pasă dar am învățat oarecum din greșeli și am reacționat cu diplomație . Deși ea începuse o ceartă pe care în mod normal aș fi savurat-o , am înțeles că , uneori, deși celălalt se ceartă cu tine ,tu nu trebuie să te cerți cu el .  Poți rezolva lucrurile și altfel și că a discuta și a te certa nu e același lucru . Și am salvat o prietenie . Și sunt mandră .
Nu știu , mă simt bine . Aștept o zi în care să plouă și să nu am nimic de făcut ca să pot intra pe blog-urile voastre , căci nu , nu v-am uitat , eu nu uit chestii niciodată , doar ignor ceea ce e probabil mai rău , sunt leneșă și ... îndrăgostită .
Vă mulțumesc pentru înca un an de sprijin , pentru înca un an de   .. eu !
Doamne , când au trecut doi ani și-o zi ? 
P.S : Să știți că vă citesc comentariile chiar dacă nu pare .. Mulțumesc de mii de ori !
Ascunsa